Primele negocieri cu privire la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană s-au încheiat la începutul lunii decembrie a anului trecut. Statutul cetăţenilor UE din Regatul Unit s-a clarificat, odată cu nota de plată pe care trebuie să o achite Marea Britanie dar şi statutul graniţelor dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Cu toate acestea, rămân extrem de multe incertitudini cu privire la piaţa unică şi schimburile comerciale care vor exista după Brexit între UK şi ţările Uniunii Europene. Va rămâne o legătură comercială puternică, este de părere Paul Brummel, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.

Capital: Începând cu 8 decembrie avem un prim acord care a stabilit soluţii pentru trei pucte importante din această ieşire a Marii Britanii din UE. Ce urmează în a doua parte a negocierilor?
 

Paul Brummell: Consiliul European şi guvernul Marii Britanii consideră că s-a făcut un progres important în discuţiile avute în ultima parte a anului trecut, în aşa fel încât să se treacă la a doua parte a negocierilor. Iar acest lucru e dovada abordării contructive şi pracmatice pe care Marea Britanie a avut-o în timpul negocierilor. Acordul încheiat în 8 decembrie include trei puncte importante:  garantarea drepturilor cetăţenilor UE în Marea Britanie şi a britanicilor care locuiesc în ţările membre UE inclusiv în România să îşi continue viaţa la fel ca înainte de Brexit. Drepturile cetăţenilor europeni care locuiesc în Marea Britanie vor fi prevăzute în legislaţia britanică şi vor fi puse în aplicare de instanţele britanice. Al doilea punct din acord se referă la partea financiară a ieşirii Marii Britanii din UE care arată că Regatul Unit îşi respectă angajamentele, iar acest mesaj este extrem de important. Ultimul punct agreat
se referă la graniţa Irlandei de Nord, care garantează că nu va exista o frontieră dură şi va fi respectat. Acordul de la Belfast. De asemenea, va conserva integritatea constituţională şi economică a Marii Britanii. Acum urmează să înaintăm spre cea de-a doua parte a negocierilor, care trebuie să traseze regulile unui parteneriat puternic între UE şi Regatul Unit.

Capital: Cum vor resimţi consecinţele Brexitului cetăţenii europeni care locuiesc astăzi în UK dar şi cetăţenii britanici din ţări membre UE?
 

 

Paul Brummell: Acordul finalizat până în decembrie este unul corect, care protejează drepturile atât a cetăţenilor UE în Marea Britanie cât şi a celor britanici în UE. Persoanele care, până la data de 29 martie 2019, au locuit permanent și cu forme legale în Marea Britanie pentru o perioadă de cel puțin cinci ani vor putea aplica pentru a rămâne pe o perioadă nelimitată, prin obținerea ‘settled status’. Aceasta înseamnă că vor putea rămâne să locuiască în Marea Britanie, să aibă acces la fondurile și serviciile publice și să aplice pentru cetățenie britanică. Persoanele care se află în Marea Britanie la data de 29 martie 2019, dar care nu au locuit acolo cu forme legale pentru o perioadă de cel puțin cinci ani la data ieșirii Marii Britanii din UE, vor trebui să aplice pentru dreptul de a rămâne până când depășesc perioada minimă de cinci ani. Ulterior, vor putea aplica pentru ‘settled status’. De asemenea, familiile cetățenilor UE, care trăiesc împreună cu aceștia sau li se alătură până la data de 29 martie 2019, vor putea aplica pentru ‘settled status’, de obicei după o perioadă de cinci ani petrecută în Marea Britanie. Membri apropiați ai familiei (soț/soție, parteneri, copii, nepoți, părinți și bunici) vor putea să se alăture cetățenilor UE după Brexit, dacă legătura de familie datează de dinainte de 29 martie 2019. Cetățenii UE care au obținut ‘settled status’ sau permis temporar de ședere vor avea ca și în prezent acces la serviciile publice de sănătate, pensii și alte beneficii. Costul obţinerii acestui permis de şedere va fi minim, nu mai mare decât taxa obţinerii unui paşaport în UK. Şi aici, ca mesaj pentru români, vreau să îi asigur că acest acord le respectă şi recunoaşte contribuţia în economia britanică.