In ultimii 20 de ani s-a produs globalizarea pietei mondiale a vinului. Tendinta a inceput sa se evidentieze la sfarsitul anilor 70 cand si-au facut aparitia producatorii californieni de vinuri. Pana atunci piata vinului avea un caracter mai mult regional.
Un element pozitiv al globalizarii este cresterea competitiei intre producatorii din diferite regiuni ale globului si aducerea preturilor la niveluri competitive. De asemenea, pozitiv este si faptul ca vinul a devenit un produs apreciat si consumat din ce in ce mai mult in tari precum SUA, Marea Britanie, Japonia, tari care pot crea o moda pe plan mondial.
Cresterea consumului de vin pe plan mondial se datoreaza si insusirilor sale care il fac un produs sofisticat si care, prin diversitatea sa, poate satisface toate gusturile. Studiile medicale arata ca el are si o serie de insusiri terapeutice.
Reversul medaliei il constituie stergerea granitelor intre traditiile de cultivare a vitei de vie, de producerea si consumul vinului. Situatia curenta de pe piata vinului se caracterizeaza prin existenta unui numar foarte mare de producatori si prin internationalizarea denumirilor de vinuri produse din soiuri de origine franceza.
Se estimeaza ca suprafata cultivata cu vita de vie nobila s-a redus in ultimul deceniu cu 250.000 de hectare, suprafata ramasa pentru obtinerea soiurilor nobile de vin cifrandu-se la numai 156.000 ha dintr-un total de 273.000 ha cultivate. In ultimii zece ani, ponderea suprafetelor cultivate cu hibrizi a crescut de la circa 20% in 1989 la aproximativ 42% din totalul suprafetei cultivate cu vita de vie.
Deteriorarea pietei de vin i-a alertat pe producatorii autohtoni, care se straduiesc sa-si relanseze productia. Marii jucatori pe aceasta piata sunt privatizati de putin timp. Fiecare din acesti producatori de vin au trecut la un studiu atent al potentialului pietei autohtone si se preocupa intens de crearea unei imagini favorabile propriilor marci. Anul 2001 a marcat si lansarea unor campanii promotionale de anvergura pentru sustinerea unor colectii. S-au remarcat prin amploare campaniile pentru Sec de Murfatlar si Pietroasa.
Schimbarile in galantare sunt vizibile pentru oricine, si denota o schimbare de optica radicala privind recucerirea publicului consumator de vin. Viticultorii romani se aliniaza rapid la gustul occidentalilor, promovand noi sortimente de vinuri seci. Podgorii care se confunda pentru consumatorul autohton cu vinul dulce isi diversifica rapid productia, anticipand o schimbare in preferintele romanilor.
De asemenea, se acorda o atentie deosebita si vinurilor rosii, soiuri ce lipseau in trecut din rafturile magazinelor. Privatizarea marilor producatori aduce si mult dorita concurenta in domeniu, noile game sunt personalizate, fiind usor de recunoscut si dupa gust si aroma, nu doar dupa eticheta. Sortimentele prezentate in aceste pagini se incadreaza in categoria D.O.C. – Denumire de Origine Controlata – si reprezinta doar o mica parte din oferta existenta in prezent pe piata.
Publicitatea a inceputsa vanda vinul
Trebuie remarcata imbunatatirea activitatii de marketing, multe etichete fiind noi si trecerea pe scara larga la inscriptionarea dopurilor de pluta care garanteaza provenienta vinului. In ceea ce priveste pretul, acesta se situeaza, pentru vinurile din categoria Premium, la valori cuprinse intre 60 si 100 de mii lei, care elimina practic concurenta produselor similare din import. Vechimea acestor vinuri este de doi-trei ani; sunt considerate tinere, fiind o categorie aflata in topul vanzarilor si in UE. In paralel, sunt comercializate si sortimente mai vechi, de cinci sau sase ani, preturile urcand corespunzator numarului anilor de invechire in butoaie si sticle. Chiar si pentru cei mai putin initiati, se remarca modernizarea tehnologiilor de vinificatie, crescand calitatea fara adaosuri de substante chimice.
Unul din principalele scopuri ale viticultorilor consta in recuperarea partii de consumatori pierduti in favoarea producatorilor de bere. „Anul 2001 a fost un an foarte bun pentru producatorii de vin, desi productia totala de struguri a fost mai redusa”, declara Dan Boboc, directorul executiv al Asociatiei Nationale a Degustatorilor din Romania. „In schimb, calitatea vinului obtinut a fost de exceptie si aceasta urmeaza unui an foarte apreciat din punct de vedere calitativ, anul 2000”.
In sprijinul producatorilor si consumatorilor se desfasoara in prezent un program amplu de verificare a productiilor de vin care urmeaza sa se comercializeze sub denumirea de D.O.C. – denumire de origine controlata. Aceste inspectii sunt efectuate de Oficiul National pentru Denumiri de Origine a Vinurilor – ONDOV, organism ce acorda certificatele de calitate pentru vinul produs. Corespondenta stricta dintre ceea ce este inscris pe eticheta cu continutul sticlei va creste increderea consumatorului in vinul romanesc, ceea ce este benefic pentru viticultura romaneasca.
Diferentele dintre piata romaneasca si cea occidentala constau in calitate si preferinte. La noi se consuma in proportie de peste 80% vinuri dulci si demiseci, in timp ce occidentalii consuma in special vinuri seci. Aceeasi diferenta este si la culoarea vinului. In Romania se consuma vinuri albe, in timp ce occidentalii prefera vinurile rosii.
Un handicap important al viticulturii noastre a fost dat si de cresterea culturilor de hibrizi in detrimentul vitei nobile. Dar prin Legea Viei si Vinului, in vigoare din 1997, sunt interzisi hibrizii la producerea vinului pentru comercializare. Datorita toxicitatii, prin proiectul noii legi se urmareste defrisarea acestor culturi de vita.
