Vinurile vesticilor au inceput sa ii seduca pe turistii romani
parte din experientele traite de romanii ce colinda in fiecare vara Europa. Impresionanta varietate a vinurilor si a mancarurilor traditionale contribuie in mod fericit la reteta unui concediu reusit.Vizitatorii Frantei vor fi dintre cei mai rasfatati. Ei pot degusta vinuri celebre, dar si intra in contact cu noile tendinte. Desi a pierdut primul loc in favoarea Italiei in ceea ce priveste productia de vin, Franta ramane etalonul in multe domenii, de la soiurile utilizate in lumea intreaga, pana
parte din experientele traite de romanii ce colinda in fiecare vara Europa. Impresionanta varietate a vinurilor si a mancarurilor traditionale contribuie in mod fericit la reteta unui concediu reusit.Vizitatorii Frantei vor fi dintre cei mai rasfatati. Ei pot degusta vinuri celebre, dar si intra in contact cu noile tendinte. Desi a pierdut primul loc in favoarea Italiei in ceea ce priveste productia de vin, Franta ramane etalonul in multe domenii, de la soiurile utilizate in lumea intreaga, pana la metodele de producere. Prin urmare, in aceasta tara exista o serie de vinuri care si-au castigat o reputatie internationala prin calitatea lor exceptionala.„Zona Loire este recunoscuta prin vinurile rose, produse de obicei din soiuri pure, spre deosebire de alte regiuni, unde aceste vinuri sunt cupaje (amestecuri) de diferite soiuri. Datorita lejeritatii, este ideal ca aceste vinuri sa fie servite reci, la o terasa pe malul marii. Amintesc de vinurile seci, precum Rose de Loire, sau dulci, cum ar fi Cabernet d’Anjou“, spune Radu Gherman, product manager la Depozitul de Vinuri, firma a grupului RTC. Acesta mai recomanda vinurile din Burgundia, mai ales soiurile Chablis si Chardonnay.Daca preferati Italia, nu ratati vinurile „frizante“, ce devin efervescente la putin timp dupa deschiderea sticlei si care sunt la moda acum in Peninsula. Producatorii din Peninsula au profitat din plin de conditiile de sol si clima, care permit obtinerea unei mari varietati de vinuri. Dinamismul caselor de vin de aici, alaturi de imaginea premium a produselor alimentare „Made in Italy“, a garantat succesul vinurilor italienesti. „As sfatui pe oricine ajunge in Peninsula sa incerce macar o data vinurile albe de Soave (regiunea Veneto). Producatorii fac aici niste vinuri albe limpezi, stralucitoare, extrem de bine echilibrate si de fructuoase, adevarate racoritoare de vara. Un alt tip de vin pe care l-as recomanda, mai ales ca nu se gaseste nimic asemanator la noi, sunt vinurile de tip Recioto. Vorbim de o metoda de producere care consta in recoltarea strugurilor cu foarte putin timp inainte de coacere. Strugurii sunt pusi la uscat, in locuri special amenajate, pana prin februarie-martie. Rezulta niste licori foarte complexe, cu aroma puternica de miere de salcam. „Sfatuiec toti turistii din Italia sa incerce vinuri din regiunea pe care o viziteaza, alaturi de branzeturi sau salamuri specifice. De regula, se potrivesc foarte bine impreuna“, apreciaza Ioan Cezar, editorul revistei specializate Connaisseur. A treia mare putere viticola a Europei, Spania, exceleaza in productia de vinuri rosii. Dintre soiurile cele mai cunoscute, merita amintite Tempranillo, Grenache si Monastrel. Dintre cele albe, specialistii recomanda soiuri precum Alvarinho, Garnacha Blanca, Malvasia, Merseguera, Moscatel. Un amator al vinurilor spaniole nu trebuie sa uite si de licorile din regiunile Rioja, Catalonia si Cava Do.Datorita climei mai racoroase, tarile germanice exceleaza in vinuri albe si seci. Soiul de struguri Riesling este la el acasa in Germania sau Austria. „Turistul roman va descoperi un vin surprinzator prin multitudinea de arome, spre deosebire de cel romanesc, lipsit de spectaculozitate din acest punct de vedere“, apreciaza Radu Gherman. Afara, turistul roman poate face cunostinta si cu vinurile noilor zone viticole internationale, precum Chile, Australia sau SUA. „Soiuri precum Carmenere sau Shiraz, in mare parte necunoscute consumatorului de vin rosu romanesc, ii vor atrage si fideliza prin nivelul calitativ bun“, constata Gherman.Specialistii recomanda in principal vinurile DOC (cu denumire de origine controlata) deoarece sistemul de asigurare a calitatii in Uniunea Europeana este foarte riguros. Dincolo de calitatea garantata, turistii romani aflati in vacanta se vor bucura din plin de aroma si parfumul celor mai celebre vinuri europene.
Santa Helena Sauvignon Blanc 2003 Solo de Oro. Un vin chilian de exceptie, usor proaspat si cu gust ierbos de fructe. Vinurile produse in Chile castiga constant teren in fata europenilor. Multe din firmele care produc pe coastele Pacificului provin insa de pe batranul continent. Climatul de afaceri este un plus pentru industria vinului din America Latina.
Petrus Pomerol 1975. Are arome puternice datorate vechimii sale. Un vin din celebra podgorie Bordeaux. Vinurile din aceasta regiune sunt cotate la cele mai inalte niveluri, fiind considerate cele mai valoaroase din Franta. Pentru a pastra valoarea vinurilor, productia din aceasta regiune este drastic limitata in fiecare an.
Laibach Merlot 2002. Africa de Sud este recunoscuta pentru vinurile sale rosii. Acest vin de culoare rosu intens are un parfum de prune si fructe de padure uscate. Nu este foarte extractiv, dar arata o certa finete si complexitate. Potentialul maxim poate fi valorificat dupa trei- cinci ani. Recolta din anul 2002 a pierdut din continutul obisnuit de zahar.
Castel del Remei 1780, recolta 2000. Un cupaj (amestec) de trei soiuri rosii din Catalunia, Cabernet Sauvignon, Ull de Llebre si Garnatxa. Vinul a fost maturat in butoaie de stejar. Spania este al treilea producator mondial de vinuri, in special rosii, dupa Italia si Franta.
Principe De Viana Campo Nuevo Tinto 2003, un vin spaniol din regiunea Navarei. Vinul obtinut aici este un cupaj de soiuri specifice regiunii si varietati importate din Franta, precum Cabernet Sauvignon, adus din regiunea Bordeaux. Producatorii regiunii Navara combina cu iscusinta traditia cu modernitatea.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





