Unele persoane sunt de părere că cei de la etajul 10 beneficiază de mai multă siguranță în cazul unui cutremur puternic. Totuși, alții zic că etajele mai joase oferă mai multe avantaje.

Despre acest lucru a vorbit prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu. Acesta este rector al Universității Tehnice de Construcții București.

Specialistul a explicat că nu contează la ce etaj stai în cazul unui cutremur

Specialistul a explicat că nu contează la ce etaj stai în cazul unui cutremur, în cazul unui colaps total sau parțial. Potrivit acestuia, există diferite tipuri de colaps. Totodată, nu contează etajul în cazul unui colaps total sau parțial.

„Ca să fac o glumă tâmpită, dacă stai la ultimul etaj, mori ultimul pentru că vii de sus. Există diferite tipuri de colaps. Există colaps total, există colaps parțial, există colaps de tip „pancakes”, când totul cade una peste alta sau se duce pe o parte. Când avem un colaps total sau parțial, chiar nu mai contează la ce etaj stai. În mod natural, structura de rezistență poate să devină mai zveltă când mergi către etajele superioare pentru faptul că ai mai puțin „în cârcă” decât ce este jos”, a zis prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu, în podcastul cu Cristi Priză și Șerban Trâmbițașu.

Radu Sorin Văcăreanu are studii doctorale în domeniul evaluării riscului seismic

Amintim că prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu a absolvit în 1991 Facultatea de Construcții din Iași. Totodată, acesta a parcurs studii doctorale în domeniul evaluării riscului seismic la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB).

În momentul de față, este profesor de siguranța construcțiilor la UTCB. Radu Văcăreanu este și președinte al Asociației Europene de Inginerie Seismică (EAEE), delegat național al României la Asociația Internațională de Inginerie Seismică (IAEE) și președinte executiv al Comisiei Naționale de Inginerie Seismică din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

În intervalul 2002-2008 a fost directorul Centrului Național de Reducere a Riscului Seismic, implementând Proiectul JICA (Agenția de Cooperare Tehnică a Japoniei) privind reducerea riscului seismic la clădiri și structuri în România.

Specialistul a participat la elaborarea următoarelor reglementări tehnice:

  • P100-1 – Cod de proiectare seismică – Partea I- Prevederi de proiectare pentru clădiri (edițiile din 2006 și 2013);
  • P100-3 – Cod de proiectare seismică- Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente (edițiile din 2008 și 2019);
  • CR 0 -2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor;
  • CR 1-1-3 -2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor;
  • CR 1-1-4 – 2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor;
  • RTC 10 – 2022 – Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor.