Viitorul Arpechim. Șapte noi proprietari au plătit peste 21 mil. de euro pentru platforma de tradiție a României
SURSA FOTO: captură YouTube, Yo Carmen – Cum arăta platforma Arpechim în 2025
După șapte ani de la intrarea în faliment, platforma petrochimică Arpechim din Argeș își schimbă proprietarii, marcând închiderea unui capitol important al industriei chimice românești. Activele fostei platforme au fost adjudecate printr-o serie de licitații finalizate recent, iar terenurile și instalațiile au ajuns la investitori din domenii diverse, de la dezvoltare imobiliară la industrie și distribuție, punând astfel bazele unei noi etape pentru zona Bradu.
Platforma Arpechim își schimbă proprietarii după șapte ani de faliment
După șapte ani de la intrarea în faliment, celebra platformă petrochimică Arpechim din Argeș trece printr-o transformare majoră, odată cu adjudecarea activelor sale în urma unor licitații succesive.
Înființată în 1971, Arpechim a reprezentat un pilon al industriei chimice și petrochimice naționale, cu o capacitate de rafinare de aproximativ 7 milioane de tone pe an. Platforma producea substanțe derivate din petrol, utilizate în fabricarea polimerilor și a altor compuși chimici cu utilizare largă.
După Revoluția din 1989, Arpechim ajunsese să aibă peste 7.000 de angajați, iar statul român era acționar majoritar prin Ministerul Economiei, însă fără drept de administrare directă.
Activitatea companiei a fost oprită complet în 2011, din cauza pierderii rentabilității, iar ulterior a fost dispusă demolarea instalațiilor. De-a lungul timpului, în spațiul public au apărut speculații potrivit cărora platforma ar putea fi achiziționată de dezvoltatori imobiliari interesați de proiecte rezidențiale în zonă.
Contextul falimentului Arpechim este strâns legat de situația Oltchim, companie care a intrat în insolvență în 2013.
În 2018, activele funcționale ale Oltchim de la Râmnicu Vâlcea au fost cumpărate de Chimcomplex Borzești, controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, pentru 127 de milioane de euro plus TVA, iar în 2019 Oltchim a intrat oficial în faliment.
Platforma Bradu a fost scoasă inițial la vânzare în bloc, în februarie 2023, la un preț de pornire de aproape 50 de milioane de euro plus TVA, însă fără succes. Ulterior, lichidatorul a decis vânzarea activelor „pe bucăți”.
Cine sunt noii proprietari? Cea mai mare investiție este de 5,4 milioane de euro
Licitațiile au început în mai 2024 și s-au încheiat recent, toate cele nouă pachete de active fiind adjudecate, la un preț total cumulat de peste 21 de milioane de euro plus TVA.
Procesul de vânzare nu este încă finalizat, scrie profit.ro, iar Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a fost notificat cu privire la necesitatea avizului CSAT sau a confirmării că nu este necesar.

Printre noii proprietari se numără Blue Power Proiect SRL, care a cumpărat zona centrală a platformei pentru 5,4 milioane de euro plus TVA, și Rengy Development SRL din Malta, care a achiziționat Zona Rezervoare 2 pentru 4,2 milioane de euro.
Alte pachete au ajuns la Dodi Plast Tech SRL, Remat Maramureș SA, Golden Energy Căteasca SRL și Total Tools Distribution SRL, cu sume cuprinse între 500.000 și peste 4 milioane de euro.
Această fragmentare marchează sfârșitul unei ere pentru una dintre cele mai mari și importante platforme industriale din România, deschizând calea unor noi proiecte și utilizări pentru terenurile fostei platforme.
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





