În toamna anului trecut, administratorii Oltchim au scos la vânzare o serie de active, la prețuri pornind de la 7,7 milioane de euro (pentru 1.010 vagoane de marfă) și ajungând la 45,3 milioane de euro  pentru Uzina Petrochimică VCM/PVC sau 59,4 milioane de euro pentru Uzinele Propilenoxid şi Polioli. În total, nouă pachete de active, în valoare totală de 307 milioane de euro.

În urma licitațiilor și negocierilor, Chimcomplex Borzești, firmă aparținând grupului SCR controlat de omul de afaceri clujean Ștefan Vuza, unul dintre cei mai bogați români, și-a adjudecat într-un final cea mai mare parte a clădirilor, terenurilor și echipamentelor Oltchim (respectiv cinci pachete și o parte din cel de-al șaselea), pentru 127 de milioane de euro plus TVA.

„Este o ocazie rară. Se vând la un preț foarte bun, aproape ca și cum s-ar da la fier vechi, activele viabile ale Oltchim. Cele neperformante plus datoriile sunt lăsate de o parte. Iar înțelegerea nu prevede nici personal care trebuie păstrat și nici menținerea unui anumit obiect de activitate pentru o anumită perioadă, cum se întâmplă în contractele de privatizare clasice. Să nu uităm că statul român a investit trei miliarde de dolari în Oltchim, care acum câțiva ani era cel mai mare producător de PVC din Europa“, spune avocatul și specialistul în insolvențe Remus Borza.

În grafic

În acest moment, dezvăluie administratorul judiciar al Oltchim, Bogdan Stănescu, „procedurile sunt în grafic“. „Contractul s-a semnat, s-au depus scrisorile de garanție bancară și urmează decizia Consiliului Concurenței privind operațiunea de concentrare economică. După care va fi sesizat CSAT privind tranzacția și, dacă totul merge bine, în mai sau iunie ar putea avea loc plata prețului și încheierea tranzacției“, explică acesta.

Și surse apropiate de cumpărător susțin că lucrurile sunt pe drumul cel bun: „La Consiliul Concurenței s-au depus deja actele de vreo trei luni. Probabil că într-o lună se va primi avizul. Apoi vânzătorul trebuie să primească aprobarea finală de la adunarea creditorilor. Aceasta a fost emisă, a fost contestată, contestația a fost respinsă, iar acum se judecă un apel. Dar după cum stau lucrurile cel mai probabil și acest apel va fi respins.“
Semne de întrebare
Până aici, toate bune și frumoase. Doar că în piață circulă zvonuri că Ștefan Vuza nu va reuși să strângă banii necesari și tranzacția va pica. „S-au auzit și în Vâlcea aceste zvonuri. Totuși, din toate discuțiile și întâlnirile la care au luat parte reprezentanții SCR înțeleg că nu au dat impresia că ar avea dificultăți. Ar fi și ciudat, după ce au depus scrisori de garanție bancară pentru 30% din sumă să piardă acești bani pentru că nu au reușit să acopere diferența“, spune o sursă apropiată tranzacției.

 

Ca să facă rost de bani pentru Oltchim, companiile din grupul SCR au început să vândă din „avere“. De altfel, mișcarea nu e una nouă. „Și de la Chimcocmplex și de la Iașitex s-au înstrăinat active de-a lungul anilor, iar banii au fost virați către alte firme ale lui Ștefan Vuza, spre nemulțumirea acționarilor minoritari. Acum se încearcă să se găsească repede cumpărători pentru terenurile și clădirile care au mai rămas. Însă, din câte văd eu până acum, chiar și așa sunt șanse mari să nu reușească să facă rost de toți banii“, spune un om de afaceri din zona Moldovei.
Un acționar minoritar important la Iașitex, firmă din cadrul SCR care ar putea fi o sursă de bani pentru finanțarea tranzacției cu Oltchim, este SIF Moldova.

Directorul general al societății de investiții, Claudiu Liviu Doroș, spune că SIF Moldova nu dorește să interfereze în procesul de achiziție al activelor Oltchim. „Totuși, dorim să ne apărăm în continuare interesele privind modul în care sunt administrate și valorificate activele Iașitex“, a precizat acesta.

Surse de finanțare

Însă grosul banilor nu va veni, se pare, din vânzarea de active. Mai multe surse susțin că Vuza negociază de luni bune cu traderi internaționali sau cu fonduri de investiții. Se pare că omul de afaceri are în acest moment patru variante de a obține sumele necesare, fiind luate în calcul atât fonduri de investiții, cât și instituții de credit. Și surse informate spun că întrebarea care se pune nu este dacă va fi obținută finanțarea, ci de la cine și la ce preț. Pentru că, evident, la o sumă de ordinul zecilor de milioane de euro este foarte important cum se negociază dobânda percepută sau procentajul din afacere care revine fiecărui investitor.

Cei care susțin că obținerea finanțării este sigură se bazează și pe posibilitatea de a garanta o parte din bani cu activele Chimcomplex (firmă profitabilă și care avea la finalul lui 2016 active în valoare de 282 de milioane de lei și datorii de numai 61 de milioane), dar mai ales pe garanția reprezentată de însăși activele achiziționate de la Oltchim. Care, potrivit ultimelor rezultate financiare, reușesc să mențină compania pe plus și chiar să majoreze semnificativ veniturile și profitul.

 

Astfel, în 2017, conform datelor preliminare, Oltchim a avut o cifră de afaceri de 969 de milioane de lei și venituri de 1,004 miliarde de lei (cu 20% mai mult decât în anul precedent). În același timp, combinatul chimic a înregistrat anul trecut un profit net de 45 de milioane de lei, cu 75% mai mare decât în 2016, și avea active evaluate la 1,036 miliarde de lei (din care 800 de milioane active imobilizate). Reprezentanții Oltchim susțin, în raportul preliminar trimis BVB, că aceste rezultate au fost posibile prin coroborarea mai multor factori, printre care recâștigarea piețelor de desfacere, conjunctura favorabilă pe piața produselor clorosodice din ultimul trimestru al anului 2017 și nu în ultimul rând retehnologizarea și reparațiile capitale efectuate la principalele instalații tehnologice. Mai bine de trei sferturi din cifra de afaceri a fost obținută prin prisma exporturilor realizate mai ales în piața intracomunitară. 

Planuri grandioase

Să presupunem, așadar, că banii necesari vor fi strânși și tranzacția se va semna. Ce se va întâmpla cu activele Oltchim? „Poate face cu ele ce vrea – să le vândă, să le demoleze, să le mute la Borzești“, spune un consultant apropiat de în procesul de vânzare. Un om de afaceri din zona Moldovei crede că, în teorie, demersul lui Vuza este unul mai mult decât pozitiv. „Se poate, într-adevăr, constitui o companie în care cele două entități să se completeze și să-și aducă reciproc plus valoare“, arată el. Asta în timp ce o fostă șefă de departament din cadrul Chimcomplex afirmă că, în opinia sa, firma din Bacău are cu siguranță capacitatea de a realiza o sinergie cu Oltchim. „La Chimcomplex sunt oameni foarte buni, de la manageri până la muncitori. Iar în Vâlcea sunt, de asemenea, angajați ai Oltchim cu experiență, care de-abia așteaptă să continue să muncească sau, după caz, se întoarcă la lucru“, spune ea.

 

În vara anului trecut, Virgiliu Băncilă, președintele consiliului de administrație al Chimcomplex, dădea mai multe detalii despre planurile companiei sale. Astfel, prin fuziunea Chimcomplex-Oltchim ar urma să fie creată Compania Română de Chimie, „viitor jucător important din punct de vedere al relevanței regionale în industria chimică“.

Planul de afaceri al acestei noi entități prevede relansarea chimiei românești și țintește creșterea producției industriale la peste un miliard de euro anual, în șapte ani de la preluare, precum și crearea de peste 9.000 de locuri de muncă pe orizontală și verticală.

„Avem resursele umane, know-how-ul și resursele financiare astfel încât Oltchim împreună cu Chimcomplex să redevină acel etalon pe care îl merită industria chimică românească. Demersul nostru are la bază o decizie foarte serioasă de business, un plan bine structurat. Viitoarea Companie Română de Chimie va fi exemplul unui proiect care va angrena multe firme și va contribui pe termen lung la relansarea chimiei românești“, declara Băncilă.

CIFRE

127 de milioane de euro plus TVA. Aceasta este suma pe care Chimcomplex și partenerii săi trebuie să o achite în conturile Oltchim pentru activele pe care și le-a adjudecat la licitația din toamna anului trecut

33 este locul ocupat de omul de afaceri Ștefan Vuza în ediția de anul trecut a „Top 300 Cei mai bogați români“, cu o avere estimată între 135 și 138 milioane de euro

Te-ar putea interesa și: