Așadar, Consiliul UE a adoptat o reformă a Schengen. Aceasta este menită să clarifice cadrul prevăzut pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne ale spaţiului european de liberă circulaţie şi să armonizeze restricţiile în caz de urgenţă sanitară, conform AFP.
Austria a susținut puternic ideea că spațiul Schengen nu trebuie extins
Amintim că anunțul a venit în contextul în care Austria a susținut puternic ideea că spațiul Schengen nu trebuie extins, până când nu se vor rezolva actualele probleme.
Viena este nemulțumită de numărul mare de imigranți care îi trec granițele. În acest context, România trebuie să mai aștepte până la integrarea completă în Schengen.
Reforma convenită de Consiliul UE, asupra căreia negociatorii au ajuns la un acord în februarie, urmăreşte și să controleze mişcările migratorii în interiorul spaţiului Schengen.
Un alt obiectiv este să răspundă situaţiilor de instrumentalizare a migranţilor de către statele terţe.
Astfel, un stat membru al UE va putea „să transfere cetăţeni din state terţe reţinuţi în zonele de graniţă şi aflaţi ilegal pe teritoriul său către statul membru de unde au sosit direct”.
„Arestarea va trebui să se desfăşoare într-un cadru de cooperare bilaterală”, a transmis Consiliului UE într-un comunicat.
Simultan, Austria face campanie în Uniunea Europeană pentru o nouă politică privind migraţia. Potrivit acesteia, procedurile de azil trebuie să aibă loc în ţări africane dacă este necesar, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer.
Pentru a combate tentativele unor state terţe de a orchestra sosirea migranţilor în blocul comunitar, cum au fost acuzate Rusia şi Belarusul că procedează în scop de destabilizare, noile reguli vor permite statelor UE să limiteze numărul punctelor de trecere la frontiere.
Noile măsuri prevăd reguli în caz de pandemie
Noile reguli vor permite și impunerea de măsuri obligatorii la nivel european pentru a restrânge accesul în blocul comunitar pentru cetăţenii din state terţe în cazuri de urgenţă sanitară de mare amploare.
Astfel, vor putea fi impuse inclusiv teste şi măsuri de carantină. Amintim că Bruxellesul nu a putut emite decât recomandări la adresa statelor membre pentru a încerca să armonizeze restricţiile impuse călătorilor la intrarea în UE, în timpul pandemiei.
Sursa menționată amintește că în interiorul spaţiului Schengen pot circula peste 400 de milioane de persoane fără a fi supuse controalelor la graniţe.
Spațiul cuprinde 27 de ţări, dintre care 23 membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia. Spațiul cuprinde şi două ţări admise doar cu frontierele aeriene şi navale. Este vorba despre România şi Bulgaria.
Totuși, mai multe state membre au reintrodus controale de identitate la frontiere, în prezent în vigoare în opt dintre ele. Măsurile au fost implementate din 2015, invocând presiunea migratorie şi/sau ameninţarea teroristă.
Aceste controale sunt autorizate de Codul Schengen ca măsură excepţională
Aceste controale sunt autorizate de Codul Schengen ca măsură excepţională, în caz de ameninţare gravă pentru ordinea publică ori pentru securitatea internă a unui stat.
Sursa menționată amintește că pot fi implementate numai în mod provizoriu şi pentru o durată ce nu poate depăşi şase luni.
Reforma adoptată recent prevede că în caz de ameninţare gravă pentru securitatea sa, un stat poate autoriza controale la frontierele sale pentru o durată maximă de doi ani, cu posibilitatea prelungirii încă un an.
Totuși, aceste state vor trebui să evalueze necesitatea şi proporţionalitatea controalelor şi să determine dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin măsuri alternative.
