Viceguvernatorul BNR avertizează: România, în pragul unei corecții fiscale majore din cauza politicilor
România se află în fața unuia dintre cele mai dificile momente economice post-decembriste, marcat de un deficit bugetar istoric și o nevoie acută de redresare fiscală. Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR) și fost consilier prezidențial, atrage atenția că fundamentele actualei crize au fost așezate cu ani în urmă, în lipsa unor măsuri corective ferme, în pofida avertismentelor din mediul economic.
„Mulți economiști au atenționat, de-a lungul timpului, cu privire la implicațiile politicilor pro-ciclice asupra finanțelor publice. Eu am arătat, în diverse analize și mesaje publice, că politicile economice din ultimii ani evoluează pe contrasensul sustenabilității, și că măsurile simpliste de tip „wage-led growth”, care vizează pomparea de bani în consum cu prețul deficitelor, nu fac decât să accentueze dezechilibrele macroeconomice, fără să rezolve problemele structurale cu care ne confruntăm. Acest tip de politici au întreținut și perpetuat deficitele gemene – deficitul bugetar și deficitul de cont curent, care sunt actualmente problema critică a României. Poate este important să ne amintim că România a ajuns în Procedura de deficit excesiv urmare a depășirii criteriului de deficit bugetar în 2019, deci înainte de crizele multiple: pandemie, război, criză energetică și inflație.” a spus Cosmin Marinescu.
BNR atrage atenția că este o criză anunțată încă din 2019
Cosmin Marinescu amintește că România a intrat în procedura de deficit excesiv înainte de izbucnirea pandemiei și de valul de crize care au urmat.
„Poate este important să ne amintim că România a ajuns în Procedura de deficit excesiv urmare a depășirii criteriului de deficit bugetar în 2019, deci înainte de crizele multiple: pandemie, război, criză energetică și inflație”, precizează el.
Ceea ce a urmat a fost o spirală de crize: pandemie, conflict militar regional, inflație accelerată și, în 2024, o escaladare a cheltuielilor bugetare pe fondul unui an electoral fără precedent.
„La acel moment, în calitate de consilier economic al Președintelui României, am prezentat public argumente tehnice și evaluări cifrice care indicau subestimarea semnificativă a deficitului în proiectul de buget al anului 2019”, avertizează Marinescu.
Trei piloni ai corecției bugetare din 2025
Cu un deficit de aproximativ 65 de miliarde de lei peste ținta inițială și o economie care a crescut doar cu 0,3% față de anul precedent, România intră în 2025 într-o etapă de ajustări majore. Marinescu identifică trei puncte critice:
„De aici rezultă că problema calității construcției bugetare este la fel de actuală ca și în 2019. Iată de ce trebuie stopat definitiv acest modus vivendi de construcție bugetară pe bază de proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice, care alterează deficitul, generează ulterior corecții majore și subminează credibilitatea angajamentelor bugetare în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare. Asemenea abordări afectează inclusiv funcționarea politicii monetare, reducând eficiența acesteia în atingerea obiectivului de stabilitate a prețurilor.”
Întârzierea măsurilor de corecție: deciziile fiscale luate cu întârziere reduc efectul pe termen scurt, afectând negativ capacitatea de ajustare. Revizuirea negativă a creșterii economice: de la o prognoză optimistă de 2,5%, estimările actuale plasează creșterea la doar 1,4%.
„Această deteriorare a perspectivelor economice pentru 2025 face cu atât mai dificilă reducerea deficitului către ținta asumată. De aici și necesitatea unei ordini de precădere a măsurilor de ajustare, pentru a nu frâna și mai mult creșterea economică”, a punctat viceguvernatorul pentru Forbes.
Direcțiile pentru redresare sunt între prudență și reformă structurală
Departe de a propune „soluții magice”, Cosmin Marinescu pledează pentru o consolidare fiscală coerentă, credibilă și bazată pe consens.
„Trebuie să pornim de la înțelegerea unei idei simple, că nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului, și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale”, declară acesta.
Printre opțiunile cu impact scăzut asupra creșterii economice, Marinescu menționează majorarea impozitelor indirecte și pe proprietate, dar și reducerea subvențiilor. La polul opus, creșterea impozitelor directe sau tăierile în investiții, sănătate și educație ar putea produce efecte recesioniste profunde.
„Excesele bugetare nu corespund doar unor situații punctuale, ci ilustrează un sistem administrativ rămas în urmă față de cerințele unei economii moderne și digitalizate.
Cu toate acestea, sunt multe zone administrative în care, dacă începi să tai contabil și nu te uiți la efectele pe termen mediu și lung, riști să amplifici probleme structurale, să afectezi servicii publice esențiale, să generezi disfuncționalități sau riscuri reputaționale”, punctează viceguvernatorul, pledând pentru reforme structurale și bune practici administrative în gestionarea cheltuielilor.
Venituri fiscale mai mari, costuri de împrumut mai mici
Cosmin Marinescu reiterează un obiectiv esențial: creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB.
„Acest ritm ne-ar fi permis, pe termen mediu sau pe durata unui ciclu electoral, să asigurăm sustenabilitatea finanțelor publice”, explică el.
În plus, o consolidare fiscală coerentă ar putea reduce considerabil costurile de finanțare ale statului.
„În acest sens, sunt de părere că cele mai importante economii le putem face câștigând credibilitate prin măsuri clare și eficiente, ceea ce se va transfera în scăderea costurilor la care România se finanțează. De exemplu, față de cheltuielile cu dobânzile de aproape 30 de miliarde lei în 2023, în anul 2024 am cheltuit cu dobânzile peste 36 de miliarde lei, iar în 2025 se prefigurează deja dobânzi de peste 46 de miliarde lei. Estimez faptul că, urmare a adoptării unui pachet ferm de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice”, afirmă Marinescu.
