Într-o analiză atentă a situației politice și sociale din România, Victor Ciutacu atrage atenția asupra unei serii de măsuri autoritare impuse de autoritățile române în ultimele perioade. Acesta susține că România a devenit un teren de experiment pentru diverse politici care afectează democrația și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Analiza sa include atât perioada pandemiei, cât și recentele măsuri referitoare la alegerile din 2024, subliniind impactul acestor decizii asupra funcționării instituțiilor democratice.
Victor Ciutacu consideră că România a fost „poligon de încercare”
Victor Ciutacu consideră că România a fost, din nou, folosită ca un „poligon de încercare” pentru măsuri care limitează drepturile cetățenilor.
El remarcă faptul că în perioada pandemiei autoritățile române au impus restricții severe, precum arestul la domiciliu și restricții de circulație, care au avut un impact semnificativ asupra libertății individuale.
Ciutacu subliniază că, deși aceste măsuri au fost justificate în contextul crizei sanitare, ele au ridicat întrebări serioase despre respectarea principiilor fundamentale ale democrației.
„România s-a dovedit, din nou, un excelent poligon de încercare. Grădina Maicii Domnului e, de o bună bucată de vreme, locul ideal pentru toate experimentele posibile. A dovedit-o, cu vârf și îndesat, perioada pandemiei. Cu oameni băgați de guvern în arest la domiciliu, scoși din casă la program și amendați pe capete dacă întinau nobilele idealuri ale restricțiilor.
Acum ne-am dovedit iar utilitatea. În domeniul anulării alegerilor și al respingerii candidaturilor celor neagreați la cea mai înaltă funcție în stat.
Decembrie 2024 a devenit, odată cu emiterea deciziei CCR de anulare a unui scrutin care se afla deja în desfășurare, bara de start în cursa abuzurilor statale asupra drepturilor fundamentale propriilor cetățeni”, spune Ciutacu, indicând faptul că măsurile impuse în această perioadă au avut un caracter autoritar, chiar și în absența unor justificări clare.
Aceasta ar putea fi o tendință periculoasă pentru viitor, având în vedere faptul că astfel de măsuri ar putea deveni o practică mai frecventă în fața unor crize politice sau sociale.
Influențele externe asupra deciziilor interne din România
Un alt punct important al analizei lui Victor Ciutacu este legătura dintre influențele externe și deciziile autorităților din România, potrivit romaniatv.net.
Ciutacu face referire la un comentariu al fostului comisar european Thierry Breton, care a spus:
„Au făcut-o în România și va trebui făcut și în Germania, dacă e necesar.”
Acesta subliniază o tendință mai largă de a aplica măsuri similare în mai multe state membre ale Uniunii Europene, în scopul de a controla sau influența politicile interne ale acestora.
În cazul Franței, de exemplu, interzicerea candidaturii Marinei Le Pen în alegerile prezidențiale pe baza unei condamnări care nu este definitivă arată modul în care măsurile autoritare pot fi justificate în numele unor „principii legale”.
Ciutacu face legătura între acest exemplu și evenimentele din România, sugerând că aceste influențe externe pot duce la o erodare a democrației, prin decizii care sunt, în esență, impuse de organisme externe și nu de voința liber exprimată a cetățenilor.
„Sunt cuvintele fostului comisar european francez Thierry Breton, scăpate chipurile accidental, când toată Europa tremura isteric de spaima ascensiunii extremei drepte. Previziunea sa capătă acum, odată cu interzicerea în avans a candidaturii Marinei Le Pen, pe motivul unei condamnări care nici măcar nu e definitivă, contur de adevăr.
Cu micul amendament că, la prezidențialele din Franța, nu va mai fi nevoie de propriu-zisa anulare a alegerilor. S-a rezolvat prin interdicția impusă, pe aceeași filieră a Curții Constituționale, candidatei extremei drepte.
Fix ca la noi, pe cocioc, cu un Călin Georgescu necondamnat nici măcar în primă instanță, ci numai inculpat, dar care va vedea la televizor alegerile pe care avea cele mai mari șanse să le câștige”, mai spune el.
Impactul asupra democrației și drepturilor fundamentale
În analiza sa, Victor Ciutacu subliniază faptul că democrația, în sensul său cel mai pur, presupune respectarea principiilor fundamentale ale proceselor electorale.
Potrivit acestuia, „scrutinurile electorale sunt prin definiție proceduri eminamente democratice, însă doar dacă nu barezi, prin măsuri administrative profund subiective, accesul candidaților la competiția politică”.
Aceasta face referire la recentele exemple din România și Franța, unde autoritățile au intervenit pentru a bloca anumite candidaturi, influențând astfel procesul electoral într-o direcție mai puțin democratică.
Ciutacu subliniază că orice aspirant la funcțiile cele mai înalte poate fi descalificat prin „măsuri administrative profund subiective”, ceea ce pune sub semnul întrebării integritatea procesului democratic.
„Rețeta asta nu mai are nici o legătură cu democrația. Scrutinurile electorale sunt prin definiție proceduri eminamente democratice. Însă doar dacă nu barezi, prin măsuri administrative profund subiective, accesul candidaților la competiția politică.
Hai să fim serioși, oricărui aspirant cu șanse la dregătoria supremă i se poate găsi lejer motiv de cârcotă. Nici unul dintre ei nu vine de la școala de maici.
Așa că, de acum încolo, toți vor fi la cheremul sistemului cu S sau cum s-o chema el peste ani. Ai gura mare și idei neconforme stăpânirii”, a spus jurnalistul.
Această situație ridică îngrijorări cu privire la viitorul democrației, având în vedere riscurile de manipulare a alegerilor și de limitare a accesului cetățenilor la candidaturi.
Percepția asupra viitorului proceselor electorale
În încheierea analizei sale, Ciutacu sugerează că, pe măsură ce aceste măsuri continuă să fie implementate, sistemele politice și electorale din România și din alte state europene vor suferi modificări semnificative.
El avertizează că „toți vor fi la cheremul sistemului cu S sau cum s-o chema el peste ani”, ceea ce indică o posibilă centralizare a puterii și o subminare a proceselor democratice.
Analiza sa se concentrează pe riscurile crescânde ca drepturile fundamentale ale cetățenilor să fie încălcate sub pretextul unor măsuri administrative, ce pot afecta grav funcționarea democrației în statele europene.
