Dobânzile aferente de­po­zitelor, obliga­ți­u­nilor sau titlurilor de stat au o evoluție ciclică, depinzând de mai mulți indicatori economici, precum inflația sau creșterea/scăderea PIB. În anii de după criza din 2008, băncile centrale au încercat să combată deflația și să susțină revenirea economiilor prin dobânzi foarte mici, care s-au regăsit până la urmă și la noi. Această evoluție se vede și în randamentele oferite de obligațiuni sau depozite bancare, instrumente care sunt folosite masiv de fondurile mutuale cu risc investițional scăzut. 

În prezent, inflația vine în urma creșterilor economice înregistrate de statele care au reușit să iasă din criză și se apropie de ținta anuală de 2%, considerată perfectă pentru economie. Desigur, dobânzile nu își vor reveni la fel de rapid, dar programele de „quantitative easing“ (relaxare cantitativă) se apropie de final. Chiar dacă evoluția este lentă, trendul este evident. Direcția de creștere a dobânzilor este perfectă pentru cei care caută economisirea în condiții foarte scăzute de risc. 

În primele două luni, fondurile mutuale monetare au adus randamente între 0% și 0,18%, în timp ce câștigul anualizat se situează între 0,7% și 0,95%. Fondurile cu investiții în obligațiuni sunt ceva mai profitabile, dar nu cu mult. Câș­tigul acestora în primele două luni ale anului sunt între 0,2% și 0,38%, iar randamentul anualizat crește între 1,06% și 2,04%. Totuși, în vederea unei creșteri lente a dobânzilor este greu de crezut că randamantele acestor fonduri se vor îm­bunătăți semnificativ în acest an. 

Fonduri mutuale sau aur

Cine caută câștiguri mai bune, poate apela la fondurile mixte, cu investiții diversificate și la cele cu investiții în acțiuni listate la bursă. Acestea au mers mult mai bine, pe fondul revenirii pieței de capital în ultimele luni ale anului trecut și pe cel al creșterii substanțiale de anul acesta, cel puțin până acum. Astfel, fondurile mixte au reușit câștiguri între 0,4% și 8,8% în primele două luni ale anului, iar fondurile de acțiuni au randamente între 7,8% și 11,4% în aceeași perioadă. 

Cine are timp pentru a urmări zilnic evoluția acțiunilor listate la Bursa de Valori București poate investi direct în aceste instrumente. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai mari și mai lichide zece companii listate, are o creștere de 12% în acest an, iar printre societăți se găsesc și aprecieri mult mai mari, cum este exemplul Nuclearelectrica, cu o creștere de 32%. 

Pe fond de apreciere se află și metalele prețioase. Aurul, unul dintre cele mai căutate instrumente de refugiu în perioadă de turbulență politică sau economică, nu a mai depășit 1.400 de dolari pe uncie de la începutul lui 2013, chiar dacă s-a apropiat anul trecut, când a urcat până la 1.366 dolari. Anul acesta este considerat favolrabil și pentru investițiile în aur, în condițiile în care ne confruntăm cu incertitudini globale legate de președenția lui Donald Trump în SUA sau Brexit-ul ce urmează să înceapă, dar și pe fondul unei reveniri a cererii pentru aur în India, unul dintre cei mai mari consumatori din lume. De la începutul anului și până acum, uncia de aur a crescut de la 1.172 dolari până la 1.250 de dolari în februarie, pentru ca în martie să coboare la 1.204 dolari.

Te-ar putea interesa și: