Va păstra Guvernul ținta de deficit? Scenarii simple pentru o economie complicată

După o creştere economică de vis în 2017, un procentaj de 6,1%, cel estimat iniţial pentru acest an, părea de bun-simţ. Cu toate acestea, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revenit şi a redus estimarea de creştere la 5,5%. Din păcate, după rezultatele economiei din primul semestru, şi această estimare s-ar putea dovedi eronată. Iar acest lucru este recunoscut chiar de cei care au participat direct la conceperea bugetului de stat. „Creşterea economică nu a încetinit. (...) Anul acesta se raportează la anul trecut şi, de aceea, este undeva la 4 - 4,1%. Anul viitor, creşterea economică va fi peste 7%. Pariul meu este ca va fi peste 8”, a declarat, de curând, Darius Vâlcov, „eminenţa cenuşie” din spatele programului economic al PSD şi consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului, pentru DCNews.

Cu alte cuvinte, guvernanţii sunt conştienţi că realitatea din prezent diferă faţă de toate estimările, atât cele de la început de an, cât şi faţă de cele recente. De altfel, bugetul a fost conceput plecându-se de la o creştere economică de 5,5%. „Mi se pare că această creştere este foarte generoasă, luând în considerare ultimele două trimestre pentru care avem deja date finale. Avem un PIB trimestral, în primul trimestrul, cu o creştere de 0,1%, iar pentru trimestrul doi avem o creştere reală de 1,4%, faţă de trimestrul precedent“, a spus, într-o conferinţă de presă, Anca Dragu, fondator al partidului „Mişcarea România Împreună” şi fost ministru al Finanţelor. Aceasta a mai arătat că şansele ca estimarea Prognozei să fie corectă sunt extrem de mici. „Ar fi nevoie ca în trimestrele trei şi patru, în fiecare dintre ele, creşterea economică să fie de circa 3,4% în termeni trimestriali. Acest ritm de creştere economică de 3,4% România l-a atins doar în două trimestre, din cei 28 de ani, în 2007 şi în 1996. Este puţin probabil ca în trimestrul trei şi în trimestrul patru să avem o creştere de 3,4%, cu atât mai mult cu cât agricultura are un rol important în aceste două trimestre, iar vremea nu a fost favorabilă agriculturii şi în zona zootehniei avem problema pestei porcine“, a mai explicat Anca Dragu. Prin urmare, de aici vine prima ameninţare a ţintei de deficit: creşterea economică va fi, probabil, mai mică decât cea pe care s-a bazat bugetul. Totuşi, şi aici contează la ce te raportezi.

De exemplu, în noua prognoză de vară, experţii CNSP au reevaluat datele macroeconomice. Aşa că, dacă în primăvara estimau că în acest an PIB-ul României va ajunge la 930 miliarde de lei, cu un avans al PIB-ului de 6,1%, acum au estimat PIB-ul la 945 miliarde de lei şi o creştere economică de doar 5,5%. Cum este posibil? Acest lucru se poate explica prin aplicarea deflatorului PIB, adică evoluţia preţurilor pe baza cărora se calculează Produsul Intern Brut. În prognoza de toamnă deflatorul era de 2,1%, iar în actualizarea din iulie 2018 deflatorul este de 4,3%. Astfel, deficitul bugetar, care a scăpat de sub control pe primele şase luni, ajungând la aproape 15 miliarde de lei, are un nou spaţiu de creştere şi se poate încadra mai uşor în limita de 3% din PIB. Este însă posibil ca toată această inginerie să nu-şi atingă scopul. Cheltuielile cresc - şi vor continua să crească – mult mai mult decât veniturile. Iar dacă toate cheltuielile sunt sigure, unele venituri rămân iluzorii.

Un buget fără măsură

Atunci când revista Capital a analizat programul de guvernare al PSD, concluzia a fost clară: nu sunt bani pentru atât de multe promisiuni. Prin urmare, am estimat că, din program, se va respecta doar parţial planul cu privire la salarii şi pensii, în timp ce partea de infrastructură, educaţie şi sănătate se va dovedi un fiasco. De asemenea, am estimat că se va miza pe creşterea inflaţiei. După un an şi opt luni de guvernare PSD, putem spune că ne-am înşelat doar într-o singură prognoză – măririle de salarii şi pensii sunt aproape integral ca în programul de guvernare.

Prin urmare, cheltuielile fixe au ajuns la un nivel nesustenabil, iar asta se vede deja în execuţia bugetară. Astfel, în primul semestru din 2018, cheltuielile au ajuns la 147 miliarde de lei, în timp ce veniturile au fost de doar 132,04. De aici rezultă un deficit de 14,96 miliarde de lei, adică 1,58% din PIB-ul căruia i s-a aplicat deflatorul. Cum s-a ajuns în această situaţie? Au crescut cu 24,4% sumele alocate salariilor bugetarilor, iar cele pentru asistenţa socială s-au majorat cu 13,9%. „Ne aşteptăm la presiuni bugetare – bineînţeles, toată lumea ştie despre creşterile salariale, de creşterile cheltuielilor cu asigurările sociale. S-a ajuns acum ca circa 70% din buget să reprezinte aceste tipuri de cheltuieli rigide. Vă daţi seama că marjele de manevră rămân destul de mici”, arată Dan Bădin, partener coordonator al serviciilor fiscale şi juridice, Deloitte România. Iar aici nu au fost luate în calcul noile promisiuni de creşterei salariale şi nici majorarea cu 10% a punctului de pensie de la 1 iulie 2018.

Dacă cheltuielile arată groaznic, nici în ceea ce priveşte veniturile nu avem foarte multe motive de optimism. Acestea au crescut mult faţă de primele şase luni ale anului trecut, dar nu datorită evoluţiei economiei şi nici datorită îmbunătăţirii colectării la ANAF. Astfel, cele 14,81 miliarde de lei venite în plus la buget au trei explicaţii cât se poate de simple: mutarea contribuţiilor în seama angajatului, majorarea salariului minim şi obligativitatea companiilor de stat să constituie dividende. Iar asta se poate vedea foarte uşor: veniturile din contribuţii ale bugetului de asigurari sociale au crescut cu nu mai puţin de 12,5 miliarde de lei.

„Cea mai importantă parte vine din creşterea CAS de la 1 ianuarie  - da, CAS a crescut!. Ca mutarea contribuţiilor să fi fost neutră, procentul trebuia sa fie 21% şi nu 25%. Avem astfel o creştere de 4%, adica cu 19%”, a explicat, în momentul apariţiei execuţiei bugetare, avocatul Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Bani importanţi au venit şi din majorarea salariului minim, măsură care i-a afectat pe angajatorii privaţi. Dacă trecem la alt capitol al veniturilor, nu are cum să nu ne atragă atenţia dividendele constituite de companiile de stat. Acestea au fost obligate şi în acest an să repartizeze o cotă de minim 90% din profitul pe 2017 sub forma de dividende. Diferenţa faţă de anul trecut este că unele - mai ales cele din domeniul energiei - au obţinut rezultate peste aşteptări şi au vărsat sume mai mari la bugetul de stat. „Chiar dacă anul acesta ANAF raportează o creştere a încasărilor bugetare faţă de anul trecut, trebuie să luăm în calcul şi distribuirile de dividende de la companiile de stat de anul acesta, care au fost la un nivel destul de mare”, a declarat Dan Bădin. Cu alte cuvinte, celelalte tipuri de încasări la bugetul de stat este foarte probabil să fie sub aşteptări, lucru care arată că nici economia nu merge chiar atât de bine pe cât se spune şi nici colectarea nu este la nivelul la care ne-am aştepta.