O serie de agenții de presă și instituții media au arătat ieri, în ziua numirii în funcția de președinte, că unul dintre principalele proiecte de care Putin se va ocupa este Uniunea Economică.

Preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului au semnat pe data de 18 noiembrie a anului trecut, la Moscova, un tratat privind înfiinţarea Comisiei economice eurasiatice, un prim pas spre crearea Uniunii Eurasiatice, proces integraţionist iniţiat de actualul premier rus Vladimir Putin şi care ar urma să fie finalizat până în 2015.

"Următoarea etapă este crearea, până în 2015, a Uniunii economice eurasiatice. Dacă se vor crea premisele, vom accelera procesul. Dar nu ne vom grăbi, nu vom face acţiuni inutile", spunea la acea dată Dmitri Medvedev.

De data aceasta Putin ar putea reuşi, spre deosebire de câteva încercări anterioare, comenta la rândul său The Financial Times. Din 2001, în fostul spaţiu ex-sovietic funcţionează deja Comunitatea Economică Euroasiatică (EurAsEC), dar care, în opinia sa, nu este decât o "organizaţie pe hârtie". Din 2009, Putin încearcă o integrare mai profundă cu doi din cei şase membri ai EurAsEC.

Trei sferturi din fosta Uniune Sovietică

Între Rusia, Belarus şi Kazahstan a fost abolit deja controlul vamal şi privind transporturile, iar de la 1 ianuarie 2012 a început să funcţioneze şi un Spaţiu Economic Unic, cu libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi capitalului pe un teritoriu locuit de 165 milioane de oameni – 60% din populaţia fostei Uniuni Sovietice.

Persoanele care îl cunosc bine pe premierul rus spun că, pentru o "fericire deplină", Putin şi-ar dori Ucraina printre ţările membre ale Uniunii vamale menţionate. Aceasta din urmă însă nu a manifestat nicio grabă în acest sens. Cu o populaţie de 45 milioane de persoane, în cazul în care Ucraina se va decide să adere la uniunea respectivă, blocul constituit din fostele republici sovietice va reprezenta trei sferturi din fosta Uniune Sovietică.

Începe o nouă etapă în dezvoltarea şi istoria Rusiei

Vladimir Putin a fost învestit luni, pentru a treia oară, în postul de preşedinte al Rusiei, în cadrul unei ceremonii la Kremlin, în prezenţa a peste 2.000 de invitaţi.

Jurământul de credinţă a fost precedat de un scurt discurs al lui Dmitri Medvedev, care şi-a încheiat mandatul de şef de stat. El a afirmat că, odată cu revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, începe o nouă etapă în dezvoltarea şi istoria Rusiei.

Fostul agent KGB Vladimir Putin a deţinut postul de preşedinte două mandate în perioada 2000-2008. Pentru că Legea Fundamentală a Rusiei nu-i permitea să candideze pentru al treilea mandat consecutiv, în 2008 el l-a susţinut pe Dmitri Medvedev ca succesor al său la Kremlin, dar a continuat să fie cel mai influent om politic din Rusia.

După o pauză de patru ani, Constituţia i-a dat dreptul să revină la cea mai înaltă funcţie din stat, el fiind ales pe 4 martie, cu 64% din voturile alegătorilor.

Între timp, durata mandatului şefului de stat a fost prelungită de la patru la şase ani. Astfel, Putin ar putea rămâne la Kremlin până în 2024.