Se știe că Putin a declarat, în repetete rânduri, că destrămarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare tragedie geopolitică a secolului al XX-lea. Pornind de la aceste declarații și de la ceea ce se întâmplă azi în Ucraina, Fox News se întreabă ce va urma. Și dacă în planurile lui Putin intră, pe viitor, statele Baltice, Republica Moldova și Georgia.

Deși trupele trimise de Putin în Ucraina întâmpină o rezistență acerbă, cum puțini se așteptau, mulți cred că nu este o chestiune de ”dacă”, ci mai degrabă una de ”când și unde” președintele rus va începe să facă presiuni, să constrângă sau să atace alte țări, încercând să refacă o structură similară cu fosta URSS, subliniază Fox News.

Țările Baltice sunt vulnerabile

Majoritatea analiștilor stau cu ochii pe Estonia, Letonia și Lituania în timp ce Putin își duce mai departe războiul împotriva Ucrainei. Asta pentru că cele trei state Baltice se afllă între Rusia, aliatul său cel mai mare, Belarus, Marea Baltică și teritoriul rusesc Kaliningrad.

Mulți speculează că aceste țări s-ar putea confrunta în curând cu acțiuni ascunse și atacuri cibernetice din partea Rusiei. Deoarece toate cele trei țări sunt membre NATO, nu e totuși de așteptat ca Putin să ia măsuri agresive împotriva lor, spune profesorul emerit de științe politice Donna Bahry.

„Țările Baltice sunt vulnerabile, dar o lovitură militară directă a Rusiei împotriva unor state NATO pare puțin probabilă, cel puțin pentru moment”, a declarat Bahry pentru Fox News. „Asta nu exclude alte eforturi ale Rusiei, cum ar fi atacurile cibernetice și alte acțiuni ascunse. De fapt, toate cele trei țări Baltice au fost ținta unor atacuri cibernetice ale Rusiei în ultimii ani”, spune ea.

Și un fost ofițer de informații din armata SUA, Rebekah Koffler, crede că un atac militar este foarte puțin probabil. În schimb, susține că Putin ar putea lovi țările Baltice cu „acțiuni non-cinetice” care ar putea include nu doar atacuri cibernetice, ci și un război electronic sau chiar organizarea unor proteste.

Încearcă să ia bucată cu bucată pentru a reasambla ceea ce crede că a fost cea mai mare țară din lume

Pe de altă parte, șefa pentru securitate cibernetică și amenințări emergente de la Institutul R Street, Tatyana Bolton, a declarat că, deși planurile lui Putin pot să nu fie imediate, acesta își dorește să câștige controlul asupra țărilor Baltice.

„Acest lucru ar putea dura luni sau ani, dar cred că exact asta vrea să facă. El încearcă să ia bucată cu bucată, la un moment dat, pentru a reasambla ceea ce crede că a fost cea mai mare țară din lume”, a spus Bolton.

Republica Moldova și Georgia s-ar putea confrunta cu o amenințare mai imediată decât țările Baltice

În schimb, și Bahry și Koffler susțin că R. Moldova și Georgia s-ar putea confrunta cu o amenințare mai imediată decât țările Baltice. „Va face Putin o mișcare rapidă împotriva altor state post-sovietice? Mai multe atacuri militare asupra unor țări post-sovietice par puțin probabile, pentru moment”, a spus Bahry.

„Dar Putin ar putea intensifica presiunea asupra țărilor cu legături mai strânse cu UE, precum Republica Moldova și Georgia, de exemplu, prin recunoașterea independenței Transnistriei sau prin anexarea Osetiei de Sud”, crede Bahry.

Orice zonă în care rușii au și azi așa numite forțe de menținere a păcii

Koffler este, de asemenea, de părere, că unele foste state sovietice sunt, într-adevăr, „vulnerabile”, pentru că nu sunt membre NATO și și-au disputat anumite teritorii.

„Este vorba de orice zonă în care rușii au și azi așa numite forțe de menținere a păcii sau care și-au disputat teritorii, cum ar fi Transnistria, din R.Moldova sau Abhazia și Osetia de Sud din Georgia”, afirmă Koffler.

Singurul lucru care l-ar putea împiedica pe Putin să țintească acele zone, a spus Koffler, este faptul că o mare parte din armata sa este, deocamdată, angrenată în Ucraina.

Independența energetică, cea mai bună mișcare a Occidentului pentru a contracara Rusia

În ciuda faptului că acțiunea cinetică este puțin probabilă, Koffler crede că este esențial să „consolidăm” țările Baltice cu trupe occidentale. Dar acest lucru trebuie făcut cu mare atenție „pentru ca Putin să nu interpreteze acțiunile noastre ca ofensive, în loc de defensive. Amintiți-vă că este paranoic”, avertizează Koffler.

În opinia lui Bahry, „NATO ar avea dificultăți să contracareze o lovitură directă a Rusiei asupra țărilor Baltice”, dar sancțiunile SWIFT pe care Occidentul le impune Rusiei reprezintă „un pas mare”. Pe termen lung, consideră Bahry, independența energetică ar putea fi cea mai bună mișcare a Occidentului pentru a contracara Rusia.

„Țările europene ar trebui să își diversifice sursele de energie pe care le folosesc pentru a reduce dependența de exporturile de gaze rusești”, a spus ea. „Nu este doar o problemă de securitate energetică pentru Europa, ci și o modalitate de a reduce fluxul de bani către guvernul rus și armata sa”, afirmă Bahry.