Ungaria a fost singurul stat membru al Uniunii Europene care nu a susținut propunerea UE de a începe o misiune de instruire a militarilor ucraineni, a declarat luni ministrul de externe și comerț al acestei țări, Peter Szijjarto.

Miniștrii de externe ai UE au luat această decizie în timpul reuniunii de la Luxemburg, dar Ungaria nu consideră că este o idee bună și nu va participa la ea, a spus ministrul ungar.

Ungaria nu împiedică, dar nici nu susține inițiativa

„Ungaria a ales opțiunea unei abțineri constructive, ceea ce înseamnă că nu a împiedicat-o, dar nici nu a susținut-o”, a declarat Szijjarto într-un mesaj video pe rețelele de socializare, după o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE la Luxemburg.

„Orice lucru care duce la o escaladare nu credem că este o idee bună”, a adăugat el.

Szijjarto a făcut acest anunț în cadrul unei conferințe de presă, după ce miniștrii statelor membre au decis să înființeze în mod oficial o misiune de asistență militară pentru a sprijini forțele armate ucrainene.

„Noi nu participăm la această misiune de instruire, evident că nu trimitem personal de instruire și nici nu contribuim la costurile operațiunii cu resurse financiare”, a spus el.

Noua inițiativă a UE va avea sediul în Germania și Polonia.

De asemenea, în ceea ce privește transporturile sau trupele legate de această misiune ce vor putea tranzita teritoriul Ungariei, Szijjarto a precizat că va fi luată o decizie de la caz la caz.

Ungaria este membră a NATO, dar a refuzat să trimită arme în Ucraina și, de asemenea, a refuzat permisiunea ca trupele și armele NATO să tranziteze țara în drum spre Ucraina.

Budapesta a criticat și sancțiunile UE împotriva Rusiei

Amintim că, Ungaria a lansat și o „consultare naţională” asupra sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, pe care premierul naţionalist Viktor Orban le critică în permanenţă.

„Noi apreciem că sancţiunile ne distrug”, a lansat în preambul guvernul pe pagina sa de Facebook, publicând formularul. Sancţiunile au fost totuşi aprobate de toate cele 27 de state membre, deci şi de Ungaria.

„Aprobaţi sancţiuni care fac să crească preţurile alimentelor”, crescând astfel „riscul foametei în ţările emergente” şi „presiunea migratorie” la frontierele Europei?, iată una din cele şapte întrebări din formularul trimis către opt milioane de familii.

O altă întrebare le cere cetăţenilor să-şi exprime părerea despre măsurile care vizează sectorul energetic rus, indiferent dacă acestea au fost adoptate sau doar discutate.

De la începutul conflictului în Ucraina, Ungaria – puternic dependentă de importurile de hidrocarburi ruseşti – a avut grijă să păstreze relaţii bune cu Kremlinul pentru a continua să primească gaze şi petrol.