Ungurii stau mai bine decât România. A venit informația care dă peste cap absolut toate calculele

România e văzută drept o țară mai riscantă până și decât Ungaria. Asta în ciuda faptului că Budapesta a avut de multe ori politici controversate în UE, mai ales în privința situației din Ucraina.

România, cel mai mare cost de finanțare din UE

România se confruntă astăzi cu cel mai mare cost de finanțare din țările Uniunii Europene, depășind chiar Ungaria, considerată în mod tradițional una dintre cele mai riscante țări din UE din cauza politicilor sale. Titlurile de stat românești cu scadență la 10 ani înregistrează un randament de 6,89%, conform platformei investing.com, reflectând o creștere semnificativă a costurilor de împrumut pentru statul român.

Deficitul bugetar se evidențiază ca principalul factor generând această creștere a costurilor de finanțare. Cheltuielile bugetare, inclusiv cele pentru servicii, salarii și pensii, depășesc veniturile statului, iar creșterile cheltuielilor sunt mai mari decât cele prevăzute în buget. Această situație conduce la o deteriorare a credibilității României pe piețele internaționale și la o creștere a randamentului titlurilor de stat.

Deși veniturile cresc, acestea nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, ceea ce duce la un deficit bugetar în creștere și la o scădere a încrederii investitorilor. Comparativ cu Ungaria, România este acum percepută ca o investiție mai riscantă, în ciuda faptului că Ungaria are în mod tradițional o primă de risc mai ridicată.

În contextul în care investitorii străini ne percep ca pe o țară cu un grad mai mare de risc decât Ungaria, se poate accentua presiunea asupra costurilor de finanțare.

Analizele arată că, dacă nu se iau măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, costurile de finanțare ar putea continua să crească, afectând pe termen lung stabilitatea economică a țării, transmite alephnews.ro.

Datoria guvernamentală a crescut la 52,4% din PIB în februarie

Ultimele date publicate de ministerul de Finanțe arată că datoria guvernamentală a urcat, în februarie 2024, până la 841,292 miliarde lei, de la 801,687 miliarde de lei în luna precedentă. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,4%, de la 49,9% în ianuarie.

În a doua lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 786,851 miliarde de lei, de la 759,95 miliarde de lei în ianuarie, iar cea pe termen scurt a crescut la 54,441 miliarde lei, de la 41,737 miliarde de lei în luna precedentă.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 687,897 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 140,163 miliarde de lei.