Moţiunea îi vizează pe demnitarii care au deţinut funcţii de conducere în Partidul Comunist, dar şi pe cei care au activat în organizaţia de tineret şi în structura militară cunoscută sub numele de garda muncitorească (laborers’ guard).

‘Am cerut guvernului să analizeze posibilitatea legală de a-i obliga pe cei care au deţinut anterior funcţii de conducere în partidul de guvernământ să plătească taxe reparatoare’, a declarat luni reporterilor Janos Lazar, liderul grupului parlamentar al partidului de guvernământ Fidesz.

Propunerea a venit iniţial de la Maria Wittner, parlamentar membru al Fidesz şi participant la revolta din anul 1956 reprimată de trupele sovietice. După aceste evenimente ea a fost condamnată la moarte, pedeapsă comutată ulterior la închisoare pe viaţă. A fost eliberată în anul 1970 în urma presiunii internaţionale pentru eliberarea deţinuţilor politici. Ea a declarat că ‘este scandalos să-i vedem pe călăi că beneficiază de pensii mai bune decât victimele din 1956’.

Deţinerea unor funcţii în fostul partid de guvernământ a determinat şi obţinerea unor salarii peste medie în perioada respectivă, de unde rezultă şi pensii mai mari primite în prezent întrucât acestea sunt calculate pe baza salariilor. Această problemă a fost sesizată frecvent în ultimii 20 de ani de organizaţiile care reprezintă victimele revoluţiei din 1956 şi familiile lor.

Janos Lazar a declarat că noua Constituţie, care intră în vigoare în luna ianuarie, va permite adoptarea acestei iniţiative, întrucât în textul său se precizează că, după al Doilea Război Mondial şi până la plecarea trupelor sovietice în anul 1990, Ungaria a fost oficial o ţară ocupată. Astfel se poate considera că nu există o continuitate legală cu perioada socialistă şi în consecinţă tot ce s-a petrecut în acea perioadă nu va avea nici o relevanţă legală odată ce noua Constituţie va fi ratificată.

Partidul Fidesz mai propune şi modificarea codului penal prin integrarea anumitor tratate care au fost ratificate în anii 1960 şi 1970. Printre acestea se regăsesc şi prevederile Codului de la Nuremberg în care se definesc crimele împotriva umanităţii şi caracterul lor imprescriptibil. ‘Acesta va constitui baza tragerii la răspundere pentru crimele comise în timpul revoluţiei din anul 1956 şi care a lipsit sistemului juridic ungar în ultimii 20 de ani’, a mai declarat Janos Lazar.