Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Business

Conducătorii Ungariei își «intoxică» electoratul cu gaze românești

Autor: | | 3 Comentarii | 6053 Vizualizari

Gazele ce vor fi extrase din Marea Neagră vor alimenta exclusiv casele și industria ungurilor? România va beneficia în vreun fel de ele, dincolo de încasarea redevențelor și a taxelor de tranzit?

Acestea sunt doar câteva din întrebările care se pun în ultima vreme, de când premierul ţării vecine, Viktor Orban, a făcut următoarea declaraţie, în 9 februarie, ca o completare la faptul că anunţase, în prealabil, că trei companii din Ungaria au câştigat o licitaţie pentru gaze româneşti, ce vor fi extrase din Marea Neagră. 

„În scurt timp vom semna un acord care ne va permite ca, în următorii 15 ani, să importăm peste patru miliarde metri cubi de gaze naturale din România“, a spus Viktor Orban, premierul Ungariei. „Era monopolului gazelor ruseşti va ajunge la final în Ungaria, deoarece vom putea să ne acoperim peste jumătate din importuri din alte surse, în acest caz din România“, a adăugat premierul ungar.

Anterior, agenţia ungară de presă MTI anunţa că România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020, în conformitate cu acordul semnat, în 7 februarie, la Bucureşti,  de miniştrii de Externe din cele două ţări, Peter Szijjarto şi Teodor Meleşcanu.

Potrivit lui Peter Szijjarto, începând din anul 2022, cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei. Szijjarto a adăugat că firmele ungare şi-au rezervat deja întreaga capacitate de 4,4 miliarde metri cubi pe an a conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria. În replică, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat referitor la întrevederea cu omologul său ungar, Peter Szijjarto, că nu a semnat niciun acord cu acesta şi că a convenit cu oficialul ungar ca discuţiile România-Ungaria „să se concentreze cu precădere pe ceea ce este bază solidă - pe relaţiile economice şi pe dezvoltarea acestor relaţii“.

În ceea ce priveşte vânzarea gazelor naturale care urmează să fie extrase din platoul continental al Mării Negre, BSOG şi partenerii săi nu au încheiat contracte de vânzare a gazelor cu firme din Ungaria. 

Mark Beacom, director, BSOG

Ce s-a semnat totuşi şi la ce se obligă România faţă de Ungaria, din 2022? Pe scurt, şi dincolo de declaraţiile lui Orban, la mai nimic iar declaraţiile acestuia cum că ungurii şi-ar fi antamat gaze româneşti pentru 15 ani trebuie puse mai degrabă în sfera politicului şi electoralului, pentru că ţara vecină are alegeri parlamentare în aprilie. Ce s-a întâmplat concret a fost o licitaţie de tip „open season“ de rezervare de capacitate pentru perioada 2022-2037, încheiată cu succes, în sensul că întreaga capacitate oferită fost cumpărată, de trei firme ungureşti, după cum spune Orban. Potrivit Transgaz, care avut o reacţie doar după ce opinia publică s-a inflamat cu privire la declaraţiile premierului ungar, nu şi la momentul organizării licitaţiei, „în perioada decembrie 2017-ianuarie 2018, companiile de transport a gazelor din România şi Ungaria (Transgaz si FGSZ) au organizat licitaţii pentru rezervarea unei capacităţi de transport al gazelor de aproximativ 3,73 miliarde mc gaze/an, prin conducta BRUA, pentru perioada 2022-2037 (încă 10% din capacitate ar urma să fie oferite ulterior), atât pe sensul de export, cât şi pe cel de import“. Acelaşi lucru îl spune şi FGSZ, omologul Transgaz din Ungaria, care oferă, pentru Capital, şi cifrele, pe fiecare an, ai rezervării de  capacitate. 

 

Doar un „test“ economic de 1 miliard de euro

Prin urmare, contractul încheiat între o entitate din România şi una din Ungaria nu se referă la cumpărarea de gaze româneşti de către vecini ci la faptul că vor putea fi pompate în Sistemul Naţional de Transport al ungurilor, fără ca acest lucru să fie şi obligatoriu. Cu alte cuvinte, că investiţiile preconizate în extinderea capacităţii de transport a interconectorului Arad-Szeged de la 1,4 miliarde de metri cubi,în prezent, la 4,4 miliarde de metri cubi, la orizontul anului 2020, se justifică economic.

„Un test economic trecut“, este declaraţia comună FGSZ şi Transgaz, trecută pe documentul care prezintă rezultatul defalcat al licitaţiei din decembrie. Iar cifrele par să justifice această concluzie. Documentul citat arată că, dacă toţi ofertanţii îşi vor menţine decizia de asumare a capacităţii pentru care au licitat, Transgaz va încasa 5,3 miliarde de lei, în 15 ani, adică circa 1,2 miliarde de euro. 

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.