Doctorul ieșean Vasila Astărăstoae, care a condus în trecut Colegiul Medicilor din România, face o analiză,  pe pagina sa de socializare, despre eficiența purtării măștilor de protecție în această perioadă.

Analiza este una care aduce argumente și de o parte și de alta, dar concluzia este una cu adevărat suprinzătoare. ”Consider că utilizarea corectă a maștii în public corelat cu o igienă strictă sunt mult mai eficiente decât carantina sau izolarea personală și au un impact negativ economico-social aproape nul”, scrie fostul președinte al Colegiului Medicilor pe Facebook.

Dar iată postarea intagrală a reputatului medic:

”Una dintre dezbaterile frecvente în actuala pandemie COVID-19 este dacă să se poarte sau nu masca în public. Coreea de Sud și Japonia au instituit de la început obligativitatea de se purta mască. OMS a recomandat ca doar personalul medical și persoanele infectate să poarte măști. Există argumente pentru ambele poziții.

1.Cu mască toată lumea.

Persoanele infectate pot fi asimptomatice. Perioada de incubație este mare (până la 14 zile), interval de timp în care purtătorul nu prezintă simptome, dar îi poate infecta pe cei din jur. Cea mai mare parte a particulelor virale se găsește în saliva purtătorului. Masca poate să oprească stropii de salivă, conținând virusul, să ajungă în mediul ambiant. Mai mult, masca îl protejează și pe cel sănătos, care o poartă, împiedicând cea mai mare parte a stropilor de salivă să ajungă la nas și gură. Rămâne însă o zonă vulnerabilă: ochii și fruntea.

2.Fără mască toată lumea

În această situație, doar personalul medical și persoanele infectate trebuie să poarte masca. Unul dintre motive ar fi că doar aceștia pot transmite virusul mai departe. Altul că populația nu știe să folosească masca corect și atunci îi face mai mult rău decât bine. Virusul poate pătrunde în organism prin nas și gură (dacă masca nu e utilizată corect) sau pentru că umiditatea și căldura degajate de respirație creează condiții de înmulțire (nu numai al virusului, dar și a altor bacterii) și masca devine o adevărată “bombă biologică” pentru cel care o poartă, dar și pentru alții. În fine, există riscul ca populația să dobândească un sentiment de siguranță și să abandoneze celelalte măsuri (în special igienice) de combatere a transmiterii virusului.

În concluzie, consider că utilizarea corectă a maștii în public corelat cu o igienă strictă sunt mult mai eficiente decât carantina sau izolarea personală și au un impact negativ economico-social aproape nul. Cu o condiție: să fie suficiente măști omologate pe piață și la un preț rezonabil nu de speculă.

P.S.1. Atenție: masca nu omoară virușii. Săpunul, dezinfectantele da.

P.S.2. Personalului medical trebuie să i se asigure echipament de protecție omologat, nu numai măști.

P.S.3. Există persoane, care au plăceri sadice și doresc din tot sufletul ca lumea să fie speriată, panicată, nevrozată de actuala pandemie. Dacă promovezi un punct de vedere echilibrat, uneori critic (între bagatelizare și viziunea apocaliptica) ești taxat imediat drept colportor de știri false sau agent al rușilor (?!). Ești bombardat cu statistici. Recent, scriam de mortalitate ca indicator de gravitate a pandemiei și mă raportam la un studiu publicat în Lancet, care o estima între 0,69%-2,3%. Imediat s-au năpustit câțiva “cavaleri ai apocalipsei”, care au spus că dezinformez și că mortalitatea între bolnavii internați este de 21%. Cu umilință le răspund că vorbeam de gravitatea pandemiei. Toată lumea e de acord că aproximativ 85% dintre infectați sunt asimptomatici. Doar 15% prezintă forme ușoare, medii sau grave de boală. În aceste condiții, îi provoc pe oponenți să calculeze cât reprezintă 21% din 15% (deși  formele grave sunt în aproximativ 5% dintre cazuri) pentru toată populația infectată și apoi dialogăm. Nu le cer sa calculeze cu cât a influențat pandemia COVID-19 mortalitatea generală. E prea mult pentru ei sau poate prea devreme.”