'Important este ca fiecare bancă centrală din fiecare ţară sau regiune să evalueze dacă beneficiile dobânzilor negative sunt mai mari decât costurile şi, în cazul acesta, dobânzile negative vor rămâne', a spus Jose Vinals.

Un exemplu în acest sens a fost oferit de Banca Centrală a Suediei, care a decis, joi, să coboare dobânda de politică monetară la minus 0,50%, adăugând că este pregătită să utilizeze şi alte instrumente pentru a relansa inflaţia.

'Dobânzile negative nu au fost introduse pentru că băncile centrale vor să penalizeze sectorul bancar. Dobânzile negative sunt o parte din instrumentele aflate la dispoziţia băncilor centrale pentru a sprijini economia', a subliniat Jose Vinals.

Banca Japoniei a decis, luna trecută, să coboare dobânda de bază în teritoriul negativ, iar Banca Centrală Europeană ar putea decide luna viitoare să coboare şi mai mult dobânda la depozite, care în prezent se situează la minus 0,30%.

În opinia lui Jose Vinals, decizia de a introduce dobânzi negative va avea consecinţe asupra profitabilităţii băncilor, însă scenariul alternativ, în care băncile centrale nu ar fi acţionat atât de agresiv, ar fi fost mult mai grav.
'Haideţi să ne întrebăm care ar fi fost situaţia dacă nu am fi mers atât de departe? Unde ar fi fost economia? Care ar fi fost calitatea activelor băncilor? Am fi fost într-o situaţie foarte dificilă? Cred că răspunsul ar fi unul afirmativ', a apreciat oficialul FMI.

În urmă cu câteva zile, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat că perspectiva unor dobânzi negative la depozite nu este considerată probabilă şi nici dorită de BNR.

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: