Se spune că Europa nu progresează decât prin crize. Încă o dată, acest lucru se va verifica dacă propunerile inedite făcute în comun, luni, 18 mai, de către cancelarul german și președintele francez vor fi acceptate de celelalte 25 de state ale Uniunii Europene.

Pandemia Covid-19 și cutremurul economic pe care îl provoacă, cel mai rău suferit vreodată de UE, ar putea să o determine să facă un pas decisiv nu numai în direcția unei mai mari solidarități bugetare, ci și către o politică de sănătate mai bine coordonată și o mai bună suveranitate împărtășită în domeniile industriale strategice.

Am deplâns prea mult în aceste articole dezbinarea Europei sub șocul pandemiei, am făcut prea des apel la tandem franco-german să se mobilizeze, pentru a nu saluta în acelaşi timp simbolul reprezentat de imaginea juxtapusă a celor doi lideri vorbind la unison prin videoconferință de la Berlin și Paris și ambiția propunerilor lor.

Nu se face nimic, deoarece cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a distanțat imediat, folosindu-se de o coordonare cu Olanda, Danemarca și Suedia. Va mai fi nevoie de energie pentru ca „locomotiva” franco-germană să învingă reticența țărilor din nordul Europei față de inovația principală a planului Merkel-Macron: un instrument al datoriei europene.

Față de o pandemie care a afectat inegal teritoriul continentului, era necesară inventarea unui mecanism de solidaritate. Berlinul și Parisul propun Comisiei, cu alte cuvinte celor 27 de țări, să împrumute împreună 500 de miliarde de euro pe piețe.

Aceste fonduri s-ar adăuga la bugetul european și ar fi distribuite în funcție de gravitatea pagubelor cauzate de criză. Acest împrumut ar fi rambursat nu individual de către state, ci de UE.

Aşa cum adesea diavolul se ascunde în detalii, mai rămâne să se precizeze criteriile de atribuire, precum şi cele de rambursare. Dar Emmanuel Macron a insistat: ar fi vorba despre „transferuri” către state, deoarece „cheile de distribuție pentru rambursare nu vor fi naționale”. Până acum de netrecut, tabuul acumulării de datorii ar fi astfel înlăturat.

„Trebuie să acționăm ca europeni pentru ca Europa să iasă întărită din această criză”, a declarat Angela Merkel pentru a justifica schimbarea poziției germane. Decizia Curții Constituționale din Karlsruhe care contesta preeminența dreptului Uniunii, din 5 mai, pare să fi servit drept șoc oportunei repoziționări europene a cancelarului german.

Dar trebuie să salutăm și îndelungata muncă de convingere a lui Emmanuel Macron. Să o audă pe Merkel afirmând că „Germania va fi bine, dacă Europa va fi bine” reprezintă un succes neașteptat după nişte luni complicate.

Aşadar, liderii german și francez au schiţat o Europă a sănătății care ar face posibilă constituirea unor stocuri de măști și echipamente medicale comune. Rupând cu dogmele UE în materie de concurenţă, aceștia au planificat și crearea de „campioni [industriali] de talie mondială”.

Fie ca aceste transformări să se concretizeze, mai ales că ele ar putea contrazice prognozele Casandrelor care anunță sfârșitul integrării europene! Fie ca impulsul franco-german să îi aducă pe Cei 27 laolaltă într-un moment în care Covid-19 alimentează principiul „fiecare pentru sine” și naționalismul! Ar fi o veste excelentă pentru Europa și nu numai!