Economia mondială e un loc periculos. Tentativele de reluare a activității, premature ori nu, au dus la o înmulțire a cazurilor de Covid-19, mai cu seamă în Europa, unde părea că pandemia ajunsese sub control. Salvarea din partea unui potențial vaccin, dacă vreunul va funcționa, pare la o depărtare de luni. Pe de altă parte, băncile centrale nu prea au capacitatea de a răspunde la o agravare a recesiunii. Guvernele își fac deja griji în privința datoriilor acumulate cât timp și-au ținut economiile blocate, în prima fază a pandemiei.

Indiferent că vorbim de Hong Kong, Australia, Japonia, Israel ori Germania, țări care păreau să fi oprit răspândirea virusului, ele trebuie să facă față acum fie unui al doilea val la nivel național, fie unor focare regionale sporadice. Numai arhipelagul relativ izolat al Noii Zeelande, care a reușit să suprime virusul pe plan intern și să se izoleze de restul lumii, a ajuns la ceva care aduce a normalitate. Acestea în săptămâna în care speranțele privind o carantină scurtă urmată de o reluare rapidă a activității economice au fost definitiv spulberate.

Daunele sunt mari

Daunele sunt deja substanțiale. Cifrele publicate joi de SUA în privința creșterii indică cel mai mare declin al activității celei mai mari economii a lumii. Prăbușirea venitului național în trimestrul doi cu 32,9% față de anul precedent e de trei ori mai mare decât recordul postbelic anterior. Într-o posibilă tentativă de a distrage atenția, președintele Donald Trump a ales același moment pentru a scrie pe Twitter că alegerile prezidențiale din noiembrie ar putea fi amânate din cauza vulnerabilității votului prin corespondență.

Și Europa suferă. Cea mai mare economie a ei, Germania, a raportat o cădere cu 10,1% a PIB-ului în aceeași perioadă – cea mai rapidă astfel de evoluție de la începutul monitorizării în 1970. Spania și Franța o duc chiar mai prost, conform datelor publicate vineri.

După cum a remarcat în decizia sa de miercuri privind rata dobânzii comitetul pentru piață deschisă al Rezervei Federale a SUA, prognoza economică depinde acum de progresul luptei cu virusul. Chiar și în țările care încearcă să redeschidă economia, noua normalitate tot implică distanțare socială și consumatori prudenți. Banii ieftini nu vor face prea mult pentru a stimula consumul și investițiile atunci când perspectiva unor noi restricții ce pot fi impuse în orice moment contribuie la incertitudinea cu care firmele și cumpărătorii deopotrivă se confruntă.

Guvernele vor continua să se împrumute

Ceea ce sugerează că guvernele vor trebui să continue să se împrumute și să cheltuiască. O a doua rundă de carantină va fi, să sperăm, mai puțin dăunătoare decât prima, dar tot va fi nevoie de ajutor financiar. Virusul nu se răspândește ușor în exterior și multe companii au găsit căi de a funcționa chiar dacă își asigură precauții mai mari. Centrele orașelor din Europa arată tot a orașe-fantomă, însă magazinele din districtele periferice, mai apropiate de zonele rezidențiale, o duc bine fără a provoca vreo creștere exponențială a cazurilor.

Au fost trase învățăminte cu privire la cum trebuie abordat virusul și cum trebuie protejați cei mai vulnerabili. Actuala creștere a cazurilor din Europa a fost atribuită în special tinerilor, care vor mai mult să călătorească și să se bucure de libertățile lor, dar sunt mai puțin susceptibili la cele mai grave efecte ale Covid-19. Deși pandemia nu a fost încă învinsă, răspunsul sanitar progresează.

În orice caz, carantina a încetinit dar nu a oprit pandemia. Un vaccin sau o altă descoperire medicală va trebui să apară înainte ca economiile să se refacă deplin. Până atunci, guvernele vor fi presate să finanțeze veniturile celor izolați și să ajute firmele care și-au văzut veniturile prăbușindu-se fără ca ele să aibă vreo vină. Lupta cu coronavirusul e debilitantă, dar e departe de a se fi încheiat.