City-managerul, pe romaneste administratorul de primarie, a fost conceptul care i-a dezvatat pe americani sa creada ca oricine se pricepe la administratie publica. In Statele Unite, acest administrator este o persoana care se pricepe la toate, care are cunostinte vaste si foarte temeinice si care este angajat pe baza unui contract de munca. Daca este un bun administrator, este onest si gestioneaza bine fondurile, i se prelungeste contractul. Daca nu, nu. City-managerul nu are nici o legatura cu politica. Singura sa grija este aceea de a-si face bine treaba. El il degreveaza pe primar de toate treburile curente ale localitatii si nu se schimba la alegeri. Primarul se ocupa doar de strategia de dezvoltare a localitatii si de reprezentarea comunitatii care l-a ales la diferite intalniri locale sau internationale. Cu alte cuvinte, city-managerul face treaba, iar primarul se ocupa doar de imaginea orasului sau. De mentionat ca city-managerul functioneaza in orasele mai mici, nu in marile metropole.


In speranta ca va imbunatati situatia din administratie si ca va face treburile sa mearga mai bine, Guvernul s-a gandit sa apeleze la solutia “americana” si sa implementeze si in Romania modelul city-managerului. Doar ca, la noi, lucrurile stau un pic diferit, ceea ce ingreuneaza proiectul autoritatilor.
La noi, primarul este ales, prin vot direct, de catre membrii comunitatii. La americani, nu. Prin urmare, la noi este mai normal sa tragi la raspundere primarul pentru ca nu a facut ceea ce a promis ca va face si nu pe altcineva, indiferent ca se cheama sau nu city-manager. La americani, city-managerul este, asa cum am mai spus, o persoana extrem de bine pregatita, care se angajeaza in baza unui salariu destul de consistent.


La noi, persoanele cu studii superioare, cu MBA sau cu diverse stagii de pregatire in afara tarii sunt o rara avis in administratia publica. Motivul este simplu: salariile din administratie sunt foarte mici si nu reusesc sa atraga oameni ultra-pregatiti. Desi primarii din mai multe orase, inclusiv Adriean Videanu, primarul Capitalei, au fost de acord sa ofere salarii motivante acestor administratori, nu peste tot lucrurile stau la fel. La comune, spre exemplu, sau in orasele mici si mijlocii nu exista resurse pentru salarizarea acestor administratori. “Eu mai am bani doar pana in luna septembrie pentru salariile celor din primarie, nu mi-as putea permite in nici un caz un city-manager, desi imi doresc”, spune Emil Draghici, primarul comunei Valcana-Bai si presedintele Asociatiei Comunelor din Romania. Deci, modelul nu poate fi aplicat acolo unde este mai multa nevoie si unde s-ar simti cel mai bine efectele unui management competitiv.


In plus, in graba sa de a profita de actuala configuratie politica, sub justificarea ca accelerarea reformei in administratie ar face o nota buna in raportul de tara, Guvernul incearca sa urgenteze modificarea Legii administratiei si introducerea city-managerului in modificari. Doua orase, Ploiesti si Cluj, deruleaza impreuna cu USAID un program care analizeaza oportunitatea de a se apela la serviciile unui city-manager si care sunt atributiile care ii pot fi transferate. La Ploiesti, unul dintre consilierii primarului joaca rolul unui administrator de primarie.



El se ocupa de treburile curente si poate dispune asa cum crede ca este necesar de banii publici, in limita unui plafon de 500 de milioane de lei. “Consilierul meu face de toate, de la achizitia de hartie si pana la semnarea a diferite acte de contabilitate sau de urbanism. In felul acesta, eu sunt degrevat si pot sa ma ocup cum trebuie de functiile mele – de a atrage resurse si programe pentru comunitate, de elaborare a politicilor de dezvoltare, de personal etc. Nu poti sa-ti vezi de treaba semnand ore in sir, zilnic, hartii care inaintea primarului au fost semnate de diferiti directori din primarie. Ajungi sa semnezi ca primarul, cum se spune in popor”, spune Emil Calota, primarul orasului Ploiesti.


Sorin Apostu este, practic, director tehnic la primaria din Cluj, dar el indeplineste, neoficial, functia de city-manager. El se ocupa de toate treburile primariei, dar dreptul de semnatura il are doar primarul Emil Boc. Crede ca restul directorilor care ii sunt subordonati, indirect, nu se simt deranjati, ci, dimpotriva, usurati de faptul ca altcineva preia problemele, le gaseste solutii, si le expune primarului.


Nici consilierul primarului din Ploiesti, nici directorul tehnic de la Cluj nu au salarii diferite de restul consilierilor sau directorilor din primarie. “Din nefericire, plata consilierului meu e de natura morala. Ne cunoastem de peste 25 de ani si este un entuziast care vrea sa faca ceva pentru comunitate”, explica Emil Calota.


Proiectul cu USAID este in plina derulare, pentru a se vedea care model corespunde cel mai bine realitatilor romanesti. USAID a chemat un city-manager din Ohio sa ofere consultanta romanilor in implementarea administratorului de primarie. Dar Guvernul nu a asteptat sa faca evaluarea, sa traga concluziile si pe acestea sa le treaca in lege. S-a grabit si a prevazut ca, de la 1 ianuarie 2006, la nivelul comunelor si oraselor, primarul poate propune Consiliului local infiintarea acestui post, de city-manager. Nu spune ce se intampla in cazul in care consiliul nu aproba persoana numita de primar si nu precizeaza care sunt atributiile care pot fi delegate administratorului. In plus, in cadrul proiectului de modificare a legii administratiei, Guvernul nu a fixat foarte clar atributiile primarului, care urmeaza sa suporte anumite modificari. si atunci, daca nu stii care sunt atributiile, de unde stii ce delegi. In plus, la introducerea administratorului de primarie nu s-a tinut cont de faptul ca atributiile care pot fi delegate sunt delegate de primar vice-primarului, in care caz intervine o suprapunere de atributii.

Si atunci, uite cum o treaba “americana” este abordata “romaneste”: pe repede inainte, imbinand utilul cu politicul.




“Nu putem vorbi de city-manager cata vreme primarul este ales de populatie. El nu va putea spune ca si-a pasat responsabilitatile cuiva, cu care a semnat un contract. In plus, el nu rezolva problema continuitatii.”






Victor Giosan, secretar de stat,
Secretariatul General al Guvernului






“Acum, primarul si presedintele consiliului judetean au atributii excesive. Eu zic ca se simte lipsa unui city-manager, caruia i se pot delega atributii si care sa rezolve problema administratiei noastre si a lipsei continuitatii.”






Liviu Radu, secretar de stat,
Ministerul Administratiei Publice




Una-alta despre city-manager


• USAID a acordat, prin incredintare directa, un grant de 200.000 de dolari Institutului pentru Politici Publice, pentru a aduce la masa discutiilor toate partile implicate in reformarea administratiei publice si pentru a veni cu propuneri pentru imbunatatirea legii. Asociatiile Oraselor, Comunelor sau asociatiile “profesionale” – ale primarilor, presedintilor consiliilor judetene nu au intrat in calcul in atribuirea banilor, intrucat “nu aveau capacitatea de a organiza evenimente”, asa cum a declarat Victor Radulescu, USAID.




• In urma analizelor pe care le-a facut, IPP avertizeaza ca, desi modelul original este bun, in functie de felul in care va fi aplicat la noi pot aparea probleme, cum ar fi suprapuneri de functii, slabirea sentimentului autoritatii primarului sau crearea unor conflicte artificiale intre diferitele paliere de conducere ale institutiei.




• Desi este sigur ca va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2006, Guvernul mai lucreaza la proiectul de modificare a legii administratiei, care va intra in dezbatere publica din luna septembrie.




• Alternativele de punere in practica a separatiei de atributii intre primar/ales local si administrator vizeaza: modelul delegarii largi de atributii, administratorul purtand intreaga responsabilitate a actiunilor sale, sau coordonator de personal cu atributii indreptate in special catre coordonarea activitatilor aparatului propriu de lucru, responsabil cu achizitiile publice etc.