S-ar părea că, într-o perioadă marcată de explozia consumului, efectul ar trebui să se resimtă şi pe piaţa de carte. Totuşi, dacă privim ansamblul pieţei, ar trebui să ne temperăm optimismul: creşterile sunt de doar câteva procente.

În absenţa unor statistici oficiale ale industriei (editurile ar putea ocupa un loc de cinste într-un inedit clasament al celor mai puţin transparente sectoare, domeniu în care campioana absolută ar fi casele de producţie muzicală), singurul reper credibil în domeniu sunt înregistrările din Depozitul Legal, de la Biblioteca Naţională a României; prin lege, editorii sunt obligaţi să remită acestei instituţii copii ale titlurilor editate. Astfel, pentru 2006 au fost înregistrate 15.182 de titluri de cărţi, iar pe 2007 (până la data de 18 decembrie) Depozitul Legal înregistrase 9.200 de titluri. Această diferenţă se datorează decalajului de timp în care cărţile ajung să fie inventariate de Biblioteca Naţională. Cu exact un an în urmă, pe 18 decembrie 2006, erau înregistrate 8.882 de titluri, restul de până la 15.182 intrând efectiv în scriptele Depozitului Legal abia în 2007. Cu alte cuvinte, dacă facem comparaţia dintre cifrele aferente datei de 18 decembrie, evoluţia pieţei de carte nu e deloc spectaculoasă, cel puţin din punctul de vedere al numărului de titluri editate: o creştere de doar patru-cinci procente în 2007 faţă de anul precedent.

În schimb, despre evoluţia pieţei în termeni de valoare nu se pot spune prea multe, din simplul motiv că nimeni nu poate face decât estimări. Mirela Cara, director executiv adjunct al Asociaţiei Editorilor din România (AER), cea mai veche organizaţie patronală din domeniu, spune că cifra de afaceri cumulată a celor 71 de membri ai AER a fost, în 2006, de 47 de milioane de euro, reprezentând circa 35% din totalul pieţei – ceea ce ar da o valoare totală a acesteia de peste 130 de milioane de euro. Însă în AER există şi distribuitori de carte, nu numai editori (iar unii dintre cei din urmă au şi activităţi de distribuţie). Astfel că o estimare mai realistă a volumului pieţei de carte (excluzând deci activităţile conexe) ar fi de circa 70-80 de milioane de euro, cifre avansate de Mihai Penescu, preşedintele Editurii ALL şi al Uniunii Editorilor din România. Oricum, afirmă acesta, din punct de vedere valoric piaţa „este evident în creştere“. Printre factorii care au dinamizat acest domeniu, Penescu enumeră creşterea veniturilor, dar şi fondurile alocate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru achiziţia de carte: 25 de milioane de euro pentru profesori (câte 100 de euro de persoană) şi zece milioane de euro pentru biblioteci.

Nu în ultimul rând, vânzările sunt susţinute şi de preţurile relativ mici ale cărţilor. „În România, cred că sunt printre cele mai mici preţuri din Europa“, spune Penescu. „Pentru manuale şi carte şcolară sunt mult mai mici şi decât în Bulgaria. Pentru literatură şi, în general, carte diversă, preţurile sunt cu circa 15-20% mai mici decât în Ungaria şi în alte ţări din Est. Dar faţă de Vest distanţele în preţ sunt foarte mari. Un manual în Germania costă circa 18-20 de euro. Un volum de literatură costă în Vest între 20 şi 30 de euro. Cartea de specialitate costă şi ea foarte mult – între 50 şi 150 de euro – în timp ce la noi este foarte ieftină şi foarte rară.“ n