Inechitatea pensiilor speciale, o problemă sistemică recunoscută la Bruxelles
Dragoș Pîslaru a afirmat că în România există o inechitate flagrantă în sistemul de pensii, în special în ceea ce privește pensiile magistraților. El a spus că acest regim de pensii nu mai poate fi comparat cu nicio altă practică similară din Uniunea Europeană.
Potrivit ministrului, diferențele dintre pensiile din sistemul judiciar și pensia medie din societate sunt atât de mari, încât devin imposibil de justificat din perspectiva echității sociale.
El a precizat că nu contestă importanța puterii judecătorești sau necesitatea de a asigura venituri decente pentru magistrați, ținând cont de restricțiile și responsabilitățile specifice profesiei. Cu toate acestea, a subliniat că nu este acceptabil ca diferențele să fie acoperite de întreaga populație, în condițiile în care pensiile respective sunt în mare parte non-contributive.
Ministrul a amintit și faptul că Guvernul României și premierul Ilie Bolojan au obligația de a respecta angajamentele asumate în cadrul PNRR, inclusiv în privința utilizării fondurilor europene în mod eficient și echitabil. Din acest punct de vedere, a precizat că autoritățile trebuie să gestioneze bugetul național într-o manieră responsabilă, cu accent pe corectitudine și eficiență.
„În cazul nostru, discutăm de o inechitate flagrantă, o situație pe care nu mai poți s-o ai comparabilă niciunui alt stat din Uniunea Europeană, dacă faci comparația între anumite pensii pe care le ai în sistemul judiciar față de media pensiei din societate. În același timp, ideea este că discutăm aici de niște pensii non-contributive și iarăși o problemă de echitate majoră. De ce ar trebui restul populației să plătească pentru aceste diferențe?
Nimeni nu contestă rolul puterii judecătorești, nimeni nu contestă necesitatea existenței unui venit care să compenseze privațiunile, restricțiile de drepturi și necesitatea de autonomie a puterii judecătorești. Nu cred că există cineva mai mult decât prim-ministru Ilie Bolojan care să aprecieze rolul justiției în societate.
În același timp, aici discutăm de un mandat clar executiv de a ne uita pe echitate și de a ne uita pe folosirea bugetelor într-o situație care obiectiv este extrem de dificilă în România.
Plus, prim-ministru și Guvernul au o atribuție clară legată de folosirea fondurilor din PNRR și de reformele care au fost asumate de către Guvernul României. Prin urmare, aici discutăm de niște măsuri obiective de rezolva o problemă care este iarăși obiectiv măsurată în materie de inechitate”, a spus ministrul Fondurilor Europene la Digi24.
Termenul limită – 28 noiembrie. Reforma trebuie să fie clară, stabilă și definitivă
Ministrul a explicat că termenul de 28 noiembrie nu este unul arbitrar, ci derivă din calendarul de implementare a reformelor agreate cu Comisia Europeană. Din cauza întârzierilor în procesul de legiferare aferent cererii de plată numărul trei din PNRR, România a primit o perioadă de remediere de șase luni.
Această perioadă se încheie pe 28 noiembrie, dată până la care autoritățile trebuie să demonstreze că legea pensiilor speciale este nu doar aprobată, ci și definitivă, adică nu mai poate fi atacată la Curtea Constituțională sau blocată prin alte mijloace juridice.
El a subliniat că Bruxelles-ul nu solicită ca această lege să intre imediat în vigoare, ci ca România să prezinte o reformă coerentă, viabilă și juridic solidă, care să nu mai poată fi amânată sau modificată ulterior.
„Nu este o dată asumată. Este un termen care curge, ca urmare a faptului că la pachetul trei, la cererea de plată trei, neîndeplinind anumite lucruri care erau în calendar, ni s-a dat un termen de șase luni de remediere. Termenul de șase luni curge până pe 28 noiembrie.
Deci la 28 noiembrie, noi trebuie să arătăm, nu doar că s-a aprobat o lege în Parlament, ci că ea este neatacabilă și că nu mai avem încă o dată o poveste legată de întoarcere, CCR și alte lucruri”, a afirmat Pîslaru.
Reforma, o condiție de sustenabilitate fiscală
Pîslaru a subliniat că problema pensiilor speciale depășește sfera politică și devine o problemă gravă de sustenabilitate fiscală.
A explicat că, în lipsa unei intervenții clare, sistemul actual va continua să genereze dezechilibre și decalaje din ce în ce mai mari, deoarece numărul beneficiarilor de pensii speciale crește, în special în rândul magistraților.
„Comisia Europeană nu ne spune că trebuie să facem de mâine lucrurile astea. De mâine ne spune că ar trebui să venim cu un pachet fiscal viabil, ceea ce am făcut deja și este și el pachetul fiscal o reformă în PNRR. Asta nu prea se discută în spațiul public, dar explic că ni s-a cerut și pe termen imediat să arătăm cum rezolvăm problema deficitului bugetar excesiv.
Dar acum problema pensiilor e o problemă de sustenabilitate fiscală și de echitate. De sustenabilitate pentru că, dacă acest sistem continuă și am din ce în ce mai mulți magistrați care beneficiază de regimul acesta, asta înseamnă că dezechilibrele, decalajele cresc în continuare”, a mai explicat ministrul Fondurilor Europene.
Bruxelles-ul apreciază tonul actual, dar urmărește cu atenție implementarea
Dragoș Pîslaru a afirmat că la Bruxelles este apreciată schimbarea de ton din partea României în legătură cu această reformă. A observat că, în prezent, există o aliniere clară la nivel guvernamental, că ministrul Justiției este implicat direct și că actuala coaliție de guvernare își asumă în mod vizibil proiectul. Acest lucru, în opinia sa, inspiră mai multă încredere instituțiilor europene.
Totuși, ministrul a admis că îngrijorările nu au fost complet eliminate. Comisia Europeană monitorizează cu atenție întregul proces și așteaptă dovada clară că România poate duce la capăt această reformă fără tergiversări sau blocaje legislative. Pîslaru a sugerat că, odată ce premierul își asumă în mod ferm un proiect, puține lucruri pot împiedica finalizarea lui.
„La Bruxelles, în primul rând, este apreciată schimbarea de tonalitate din România cu privire la această reformă. În acest moment avem o aliniere la nivel guvernamental clară. Ministrul Justiției este asumat pe reforma de care discutăm, avem o coaliție care își și-o asumă, deci nu mai există voci care să ducă la ideea că de fapt nu este o asumare pe deplin.
Și acest lucru este apreciat la Bruxelles, pentru că se vede o schimbare clară de narativ și de seriozitate în ceea ce privește abordarea acestei reforme. Îngrijorările cu privire la adoptarea finală există în continuare. Nu vreau să sugerez că ele n-ar exista, dar odată ce, prin-ministrul Ilie Bolojan își asumă lucruri, credeți-mă, există foarte puține lucruri care să-l oprească din aceste lucruri”, a mai spus el.
