Fermierii primesc mai mulți bani. UE investește în viitorul agriculturii europene
Uniunea Europeană intensifică sprijinul pentru agricultură, vizând în special tinerii care doresc să își construiască o carieră în acest sector esențial.
În contextul îmbătrânirii masive a fermierilor actuali și a scăderii interesului pentru meseria agricolă, asigurarea securității alimentare devine o provocare majoră pentru viitorul continentului.
„UE este alături de agricultori. Acum discutăm de noul cadru financiar, bugetul pe 2027. E o zbatere și dezbatere legat de alocările financiare pentru sectorul agricol, pentru că avem parte de multe provocări. Vor avea resursele necesare și suficiente ca să-și poată desfășura activitatea, să ne poată garanta nouă securitatea alimentară. Securitatea alimentară e la fel de importantă ca cea militară. Pentru noi e o provocare ca să asigurăm un buget adecvat pentru sectorul agricol, pentru că ne confruntăm cu secete, inundații, schimbări climatice. Fermierii au nevoie de aceste resurse. Nu putem lua fonduri de la Coeziune să le folosim la armată. Politica agricolă comună și de coeziune caracterizează fundamental UE. Dacă vor dispărea va dispărea UE. Înarmarea va fi un proces continuu. O faci pe timp de pace, e o realitate pe care trebuie să o discutăm, dar sunt complementare”, a explicat Daniel Buda, europarlamentar.
Agricultura, prioritate în bugetul european
Daniel Buda, europarlamentar român, a evidențiat în cadrul unor discuții recente importanța finanțării adecvate a agriculturii în noul cadru bugetar european pentru perioada 2027-2033.
Potrivit acestuia, sectorul agricol se află sub presiunea unor fenomene climatice extreme precum secetele, inundațiile și schimbările de mediu, care solicită alocări financiare substanțiale pentru a garanta continuitatea producției alimentare.
În plus, europarlamentarul a atras atenția asupra fenomenului de depopulare rurală, care pune în pericol viabilitatea gospodăriilor agricole și poate conduce la o creștere a dependenței UE de importurile externe.
Statisticile indică faptul că doar 12% dintre fermierii europeni au sub 40 de ani, iar veniturile în agricultură sunt în medie cu 40% mai mici față de alte sectoare economice.
Acest context face indispensabilă implementarea unor măsuri concrete de sprijin, menite să prevină abandonarea activității agricole și să stimuleze tinerii să preia afacerile fermierilor în vârstă.
„Dacă nu vii cu măsuri concrete de a sprijini fermierii, la un moment dat fermierii din UE își vor închide fermele și vei fi dependent de importurile din afara UE. Pandemia ne-a demonstrat că putem trăi astfel de realități. 25% din populația UE trăiește în 75% din teritoriu. E un indicator al depopulării spațiului rural. Când ai de-a face cu asta înseamnă că ai de-a face și cu reducerea activităților agricole cu aceste consecințe incomensurabile pe termen mediu și lung”, a mai spus europarlamentarul.
România, salvată de banii europeni
În ceea ce privește situația României, Buda a afirmat că finanțările europene au jucat un rol crucial în menținerea sectorului agricol pe linia de plutire. Cu alocări ce depășesc 22 de miliarde de euro pentru plăți directe și alte 8 miliarde pentru infrastructura rurală și echipamente, România a evitat un declin dramatic al agriculturii.
„Avem alocate peste 22 miliarde de euro bani pentru sectorul agricol, merg în plățile directe, avem și peste opt miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel rural și pentru dotarea fermelor cu diverse utilaje. Întreaga Românie s-ar fi transformat într-un teritoriu de vânătoare fără acești bani. Fermierii și-ar fi abandonat activitățile. Și așa ne-am fi confruntat cu o rată destul de mare de abandon în sectorul agricol, pentru că la nivelul UE avem doar 12% dintre cei care sunt implicați în activitățile agricole sub 40 de ani. În agricultură, acum venitul e mai mic cu 40% comparativ cu orice alt sector economic. Acești bani nu sunt doar pentru fermieri, sunt, de fapt, niște avansuri pltătite de noi pentru hrana pe care o punem pe masă. Doar 23% din banii pe care fermierii îi au în fermă reprezintă sprijinul public. Nu merg mulți bani în sectorul agricol. Fermierii o duc greu, trebuie să-i sprijinim”, a mai spus el.
Fără acest suport, numeroase ferme ar fi fost nevoite să își înceteze activitatea, transformând în mod negativ peisajul rural.
Pe lângă finanțare, europarlamentarul a propus și un model de susținere pentru transferul exploatațiilor agricole către tineri, prin acordarea unei pensii adecvate fermierilor mai în vârstă care predau afacerea noii generații, facilitând astfel continuitatea activității.
„Cei la o vârstă înaintată să-și predea exploatația, dacă nu au pe cineva care să continue activitatea, la un alt tânăr. Îi dai o pensie adecvată fermierului în vârstă, îi cresc oportunitatea unui tânăr de a prelua acea afacere”, a mai spus el.
Provocări zilnice, soluții europene
În final, Buda a recunoscut că fermierii se confruntă zilnic cu riscuri multiple, de la calamități naturale la provocări legate de fauna sălbatică și un sistem de asigurări ineficient.
Cu toate acestea, apartenența la Uniunea Europeană oferă acces la resurse și oportunități de modernizare care, deși nu întotdeauna suficiente, rămân esențiale pentru viitorul agriculturii europene.
„Pericole există în fiecare zi pentru fermieri, se confruntă în fiecare zi cu secetă, inundații, îngheț, urși, nu poate face față singur. Sistemul de asigurări nu e unul eficient. Marele beneficiu al fermierilor e că avem această structură numită UE, care are în vedere aceste aspecte și vine cu resurse necesare, poate nu mereu suficiente. Oportunităție sunt de a atrage fonduri europene pentru a-și moderniza fermele. Nu se pot moderniza fără aceste fonduri”, a conchis Daniel Buda.
