Cele trei instituţii ajunseseră în luna iunie la un acord politic, însă până la finalizarea reformei, cu deschideri spre o PAC mai ‘verde’ şi mai durabilă, rămâneau de definit câteva puncte, printre care descreşterea subvenţiilor acordate celor mai mari exploataţii.
Era necesar un compromis final înainte de votul, programat pe 30 septembrie, al comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. Eurodeputaţii, care au obţinut câteva concesii în plus pentru o repartizare mai echitabilă a sprijinului, ameninţau, în caz contrar, cu un blocaj care ar fi putut întârzia acordarea unei părţi din subvenţii agricultorilor.
Acordul la care s-a ajuns marţi confirmă liniile generale ale noii PAC, convenite în luna iunie. El permite adoptarea oficială a reformei de către UE până la sfârşitul anului, conform calendarului stabilit în iunie.
Repartizarea anvelopei PAC, ce absoarbe circa 38% din bugetul european, ‘va asigura ca niciun stat să nu primească mai puţin de 75% din media comunitară până în 2019’, se arată într-un comunicat al Comisiei. ‘În cadrul unui stat membru sau al unei regiuni, se vor reduce diferenţele nivelurilor de susţinere de la o exploataţie la alta: susţinerea financiară pe hectar nu va putea fi mai mică de 60% din media subvenţiilor alocate până în 2019 în aceeaşi zonă administrativă sau agronomică’.
‘Va fi încurajată puternic implicarea tinerilor, urmând să le fie alocată o subvenţie suplimentară de 25% în primii cinci ani’, mai afirmă comunicatul. În plus, statele membre vor putea acorda subvenţii mai mari zonelor defavorizate.
În ceea ce priveşte ecologizarea, ‘vor fi investite peste 100 miliarde de euro între 2014 şi 2010 pentru a ajuta agricultura să facă faţă problemelor legate de sol, apă, biodiversitate şi schimbările climatice’.
Astfel, 30% din plăţile directe vor viza aplicarea de către agricultori a trei practici agricole benefice pentru mediu: ‘diversificarea culturilor, menţinerea unor păşuni permanente şi conservarea’ zonelor de interes ecologic începând din 2018 sau măsuri de mediu ‘considerate cel puţin echivalente’.
Cel puţin 30% din fondurile de dezvoltare rurală ‘vor fi alocate unor măsuri agricole de mediu, susţinerii agriculturii biologice sau a proiectelor legate de investiţii şi a măsurilor inovative benefice pentru mediu’.
Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, arată că ‘aceste decizii constituie un răspuns puternic al UE pentru a face faţă problemelor care vizează securitatea alimentară, schimbările climatice, dezvoltarea şi locurile de muncă. AGERPRES
