El a adăugat că şeful statului are competenţa de a sesiza Curtea Constituţională şi a negat că s-ar rescrie Legea fundamentală. 

"De foarte multe ori am spus şi repet următorul lucru – să ne cunoaştem, să ne respectăm limitele de competenţă egală şi constituţională. Prin urmare, faptul că preşedintele Republicii vrea să se sesizeze CCR, Comisia de la Veneţia, intră în limitele de competenţă constituţională ale preşedintelui. Modul în care îşi exprimă public această competenţă depinde de la fiecare preşedinte succesiv pe care l-am avut. Am văzut şi eu preocuparea dânsului, să nu zic îngrijorarea, ca nu cumva din mers să se rescrie Constituţia. Categoric, afirmaţia nu are nicio acoperire. Noi avem o Constituţie din categoria celor clasificate, semirigide, adică o Constituţie cu o procedură foarte greoaie de modificat. Constituţia nu se modifică din mers, se revizuieşte după o procedură destul de complicată, riguroasă care în final presupune şi trei pătrimi din numărul parlamentarilor, majoritate calificată după părerea mea greu de atins în această perioadă", a declarat Tudorel Toader la Parlament, unde a participat la şedinţa Comisiei speciale de modificare a legilor justiţiei. 

Ministrul Justiţiei a comentat şi afirmaţia preşedintelui potrivit căreia au fost necesare trei decizii ale CCR privind legile justiţiei. 

"Este firesc, dacă ai trei legi, fiecare lege este criticată şi Curtea se pronunţă de fiecare dată când este sesizată – trei legi, trei sesizări, evident 3 decizii. Curtea a admis în total 22 de soluţii legislative din totalul celor trei legi de sute de articole. Multe dintre ele cele admise ca neconstituţionale sunt de necorelare legislativă şi nu pe fond a reglementării contrare a Constituţiei. În al treilea rând, am observat că a exprimat preocupare (n.r. – preşedintele) pentru faptul că prin legile cele trei ale justiţiei au fost consacrate instituţii noi. Sigur, făcea referire la acea secţie specială de anchetare a eventualelor fapte care pot fi comise de către magistraţi. Aici critica m-a surprins, pentru că indirect critică Decizia CCR, decizie care a consacrat constituţionalitatea respectivei soluţii legislative. Prin urmare, are competenţa constituţională să sesizeze CCR. Pentru mine era previzibil faptul că o va sesiza, rămâne să motiveze sesizarea, pentru că, spre exemplu, nu pot să anticipez care poate fi critica de neconstituţionalitate cu privire la secţia specială – înfiinţarea secţiei speciale – de moment ce CCR a constatat deja că soluţia este constituţională. Nu-mi cereţi mie să mă substitui preşedintelui, să găsesc eu argumentele pe care le consideră dânsul", a detaliat ministrul Toader, scrie Agerpres. 

El a menţionat că orice lege se bucură de o prezumţie relativă de constituţionalitate până în momentul în care Curtea constată că un articol, un alineat, o soluţie legislativă este neconstituţională. 

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că a decis să trimită la Curtea Constituţională pachetul legilor Justiţiei, dar şi la Comisia de la Veneţia. 

"În forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiţiei nu corespunde nici exigenţelor unui stat de drept şi democratic, aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă. Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituţională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia", a spus Iohannis.