Președintele american a criticat în mod repetat abordarea Rezervei Federale și a lui Powell în special, și a adus în discuție niveluri mult mai coborâte. Dobânda de referință potrivită pentru această perioadă, din punctul său de vedere, este 1%, cu 3,25 puncte procentuale sub cea din prezent. Procente mai scăzute la împrumuturile guvernamentale ar reduce presiunea datoriei, ușurând povara deficitului bugetar în creștere și eliberând resurse pentru alte cheltuieli.
Mai mult, deteriorarea relațiilor cu țări precum China și Japonia, cumpărători majori de datorie americană, implică riscuri de creștere a dobânzilor plătite în viitor, ceea ce face și mai presantă identificarea unor soluții. Cu toate acestea, poziția economiei americane din prezent nu pare a impune astfel de tăieri abrupte de dobândă.
Rata șomajului tindea să se afle peste 6% în perioadele în care dobânda se afla la 1%, față de 4,1% în prezent. În plus, inflația la nivelul consumatorilor a crescut la 2,7%, cu 0,3 puncte peste luna anterioară și este probabil ca impactul taxelor vamale să continue să se vadă în lunile următoare, punctează consultantul de strategie XTB România.
De altfel, un palier prea scăzut al dobânzilor ar însemna un risc de accelerare a inflației, cu costuri suplimentare pentru readucerea prețurilor în regiunea stabilă, ulterior. În acest mediu, șeful Fed, Powell, urmează linia sugerată de teoria economică și obiectivele impuse de legislație, stabilitatea prețurilor și nivelul maxim posibil al angajărilor, în timp ce administrația SUA își pregătește propriile decizii.
Măsurile de înlocuire a șefului Fed, în plină desfășurare
În același timp, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat că a început procesul de selecție a unui nou șef al Rezervei Federale. În viziunea sa, după schimbare, acesta nu ar mai rămâne nici măcar în Comitetul Fed, deși, teoretic, mandatul de guvernator i-ar da dreptul de a rămâne în cadrul instituției ca participant până în 2028, explică Claudiu Cazacu.
Piețele au fost ținute într-o zonă de incertitudine și tensiune de semnale ambigue anterioare din partea administrației despre posibilitatea de revocare a lui Powell înainte de finalul mandatului din mai 2026. Chiar și aducerea în discuție a succesorului, care ar putea fi Kevin Warsh, fost guvernator în cadrul sistemului Fed, avocat al unei politici monetare restrictive în trecut, dar susținător al nevoii de a tăia dobânzile în prezent, ar slăbi atenția pe care piețele o acordă conducerii actuale a Rezervei Federale.
Alte nume vehiculate sunt chiar Scott Bessent, Christopher Waller, membru actual în Consiliul Fed sau Kevin Hassett director al Consiliului Econonic Național (National Economic Council), punctul comun fiind disponibilitatea pentru reducerea dobânzilor.
Președintele Trump și unii membri ai Congresului au criticat cheltuielile de 2,5 miliarde de dolari pentru renovarea sediului Fed, față de un buget aprobat inițial de 1,9 miliarde dolari. Jerome Powell a solicitat, la rândul lui, o investigație din partea inspectorului general al Fed, în încercarea de a contracara o linie de atac indirect asupra sa.
Comentariile președintelui SUA, făcute marți, despre „palatul” pe care și l-ar construi Powell sugerează un argument în favoarea schimbării sale înainte de termen. Fluctuant și dificil de decodat în privința consecințelor, discursul lui Trump din ultimele luni referitor la șeful Fed ar putea ajunge la punctul în care ar găsi portița pentru eliberarea din funcție a lui Powell, mult mai devreme decât primăvara anului viitor, subliniază consultantul de strategie XTB România.
Care ar fi consecințele?
Jamie Dimon, conducătorul băncii JPMorgan, a avertizat că „jocul cu independența Fed ar putea avea consecințe, inverse față de ceea ce se dorește”, sugerând că încrederea în activele americane ar avea de suferit, iar o vânzare de titluri de stat ar însemna creșterea, nu scăderea dobânzilor pentru împrumuturi. În aprilie, îngrijorări despre demiterea lui Powell au dus la perturbări ale pieței obligațiunilor suverane, crescând dobânzile și amplificând scăderile din piețele bursiere.
O îndeplinire a scenariului ar putea însemna o percepție a diminuării independenței băncii centrale, cu consecințe semnficative asupra dolarului, titlurilor de stat și primelor de risc. O depreciere de 3-4 puncte procentuale pentru dolarul american în câteva sesiuni nu ar fi surprinzătoare, la fel ca o creștere de 0,3-0,5 puncte pentru dobânzile titlurilor de stat americane.
Aurul și chiar și Bitcoin ar putea fi susținute de un apetit suplimentar al investitorilor doritori de alternative. Reacția în piețele bursiere ar fi dificil de anticipat, dar s-ar putea imagina o volatilitate ieșită din comun. Totuși, rezultatul final, chiar și după liniștirea apelor, nu este în mod clar nefavorabil, având în vedere incertitudinea contrabalansată de costuri mai reduse ale creditului.
În prezent, piețe de predicție precum Polymarket și Kalshi atribuie o probabilitate de aproximativ 25% încheierii mandatului lui Powell anul acesta, în creștere abruptă față de 15-16% acum 2 zile. Cu schimbări de percepție frecvente în urma diverselor comunicări ale administrației SUA, traderii vor păstra o doză de atenție asupra temei și piețelor chiar și în timpul unei veri care ar fi promis o vacanță binemeritată, mai adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
