Compania are în proprietate circa 382 ha de teren la nivel de ţară în oraşe precum Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Braşov, pe care avea în plan să dezvolte o serie de proiecte imobiliare înainte de izbucnirea crizei. Toate loturile TriGranit au fost scoase la vânzare după ce România a ieşit de pe radarul de investiţii al companiei.

„Problema noastră cu terenurile pe care le avem în România este că am plătit destul de mulţi bani pe ele, astfel încât o simplă vânzare care să amortizeze măcar jumătate din preţul plătit iniţial este practic imposibilă. Toate firmele imobiliare au terenurile noastre în portofoliu, le-am spus ce dorim, au venit şi nişte oferte care din păcate nu acoperă nici măcar jumătate din preţul plătit iniţial, astfel încât pentru noi un joint-venture rămâne singura alternativă“, a declarat Bogdan Macarie, directorul de dezvoltare al TriGranit.

El a făcut referire la terenul fostei fabrici Marmura Bucureşti, amplasat în cartierul Bucureştii Noi între Penny Market şi sediul RTC (vezi harta alăturat), pe care compania îl deţine şi este dispusă să îl aducă ca aport într-o dezvoltare susţinută de un alt investitor, care ar putea construi birouri sau locuinţe. De asemenea, a menţionat lotul de 22.000 mp din Braşov, amplasat lângă magazinul Hornbach, la ieşirea spre Ghimbav, unde înainte de criză TriGranit avea în plan dezvoltarea unui mall. Un alt teren de care Bogdan Macarie a amintit este cel de peste 200 hectare, localizat la ieşirea din Bucureşti către Constanţa, care a fost destinat unui mega-proiect imobiliar mixt.

„Pentru terenul de lângă Autostrada Soarelui ne gândim la un parc logistic tot în sistem joint-venture. Dezvoltând putem recupera banii plătiţi iniţial pe teren prin acea valoare reziduală în momentul vânzării proiectului. Automat în preţul exit-ului este inclus preţul plătit pe teren, plus un anumit «premium», care noi sperăm să fie cât mai mare ca să se apropie de valoarea plătită pe teren în momentul cumpărării“, a adăugat Macarie.

Lichiditate slabă

Potrivit acestuia, România ar trebui să joace rolul de „regină“ a regiunii de Sud-Est a Europei, nu să intre în competiţie cu Polonia în încercarea de a atrage capital străin pe piaţa imobiliară. „România devine ca Mona Lisa – toţi se uită la ea, dar nimeni nu o atinge – dacă se continuă în aceeaşi direcţie“, completează reprezentantul TriGranit.  

Potrivit acestuia, chiar dacă România afişează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) superioară celei din Polonia şi un raport bun între datoria suverană şi creşterea PIB, piaţa imobiliară autohtonă încă este lipsită de lichiditate şi nu oferă posibilitatea unui exit imediat după finalizarea unui proiect, situaţie aflată în conflict cu politica de dezvoltare a companiei.  

El consideră că TriGranit nu se află într-un blocaj în România, ci că piaţa locală nu oferă parametrii necesari pentru planurile companiei. „Eu nu vreau să mă blochez, ci să mă dezvolt, dar dacă randamentele şi ceilalţi parametrii nu mă ajută, nu îmi pot convinge acţionarii să investească în ceva din care nu îşi pot scoate venitul pe care îl caută. Până la urmă sunt banii şi decizia lor. Noi vrem să dezvoltăm, aşa cum facem în Polonia, Slovacia, ne uităm destul de atent la Serbia, chiar şi la România, dar dacă mă întrebaţi unde va fi următoarea dezvoltare a TriGranit mi-ar fi foarte greu să răspund, pentru că suntem destul de oportunişti“, spune Macarie.

Pentru a evidenţia locul României pe harta de interes a investitorilor imobiliari din regiune, Bogdan Macarie pune o întrebare retorică: „Dacă aţi avea 100 mil. euro unde i-aţi investi: în România sau în Polonia? E foarte simplu“.  

Schimbare de acţionariat

Fondul american TPG Capital, unul dintre cele mai mari fonduri de private equity din lume, se află într-o etapă finală de a intra în acţionariatul TriGranit, după ce în 2013 a cumpărat dezvoltatorul de spaţii logistice P3, prezent şi în România. Această mişcare ar putea reprezenta o schimbare majoră a TriGranit, de vreme ce fondul american are o atitudine oportunistă şi un apetit de risc ridicat, fiind inclus de consultanţii imobiliari în categoria „vulture funds“. Achiziţia demarată de TPG Capital ar putea reprezenta ieşirea din acţionariatul TriGranit a milionarilor Sándor Csányi şi Sándor Demján (care este şi unul dintre fondatorii companiei).

TriGranit a intrat pe piaţa românească prin intermediul lui Árpád Pászkány, fostul patron al CFR Cluj, care le-a pus la dispoziţie o parte din terenurile pe care le au acum în portofoliu. Compania a dezvoltat mallurile Polus Center Cluj şi Maritimo Shopping Center Constanţa, ambele intrate ulterior în portofoliul austriecilor de la Immofinanz, şi ei acţionari în TriGranit. Compania a mai fost implicată şi în celebrul proiect Esplanada, ce trebuia dezvoltat lângă Biblioteca Naţională din Bucureşti într-un Parteneriat Public-Privat. Din cauza problemelor juridice cu terenul, proiectul ce trebuia să înghită un miliard de euro a fost suspendat.

Sándor Csányi este cel mai bogat ungur, cu o avere de 500 mil. dolari în 2014, şi mai deţine participaţii la OTP Bank şi compania petrolieră MOL. Sándor Demján a ocupat în 2012 locul patru în topul celor mai bogaţi maghiari, cu o avere estimată la 332 mil. euro. El este fondatorul grupului Demján din care fac parte, printre altele, companiile TriGranit, Gránit Bank şi Arcadom.

Te-ar putea interesa și: