Sistemul de economisire creditare în domeniul locativ, prezent prin băncile pentru locuințe, cunoscut și ca sistemul Bauspar, se regăsește în majoritatea statelor europene de la mijlocul secolului trecut. Principiul fundamental al sistemului de economisire-creditare este că prima oară se realizează o economisire (timp de cinci ani), economii la care statul adaugă o primă anuală, iar creditul se ia la finalizarea perioadei (dacă mai dorește acest lucru). De regulă este vorba de sume relativ mici, adică nu neapărat suficiente pentru achiziția unei locuințe, dar mai mult decât suficiente pentru renovarea uneia, iar la capitolul condiții de trai România stă foarte prost. Conform studiilor, circa trei milioane de locuințe au nevoie de reparații urgente. 

În România avem două bănci în acest sistem, respectiv BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe. Țara noastră este printre ultimele care au aderat la acest program, fiind demarat în 2004, în timp ce în Germania a început în 1885, în Austria în 1925, în Slovacia în 1992 și în Cehia în 1993. În toate statele, prima de la stat a fost consistentă în primii ani, ca să fie redusă ulterior, odată cu maturizarea sistemului și crearea unei mase critice de clienți. În România, prima de la stat este de 25% din suma depusă anuală, dar cel mult 250 de euro. 
Până în 2014, cele două bănci de la noi au adunat circa 600.000 de clienți (362.000 la BCR BpL și 217.000 la Raiffeisen BpL, iar spre finele lui 2015 numărul clienților urcase spre 700.000, cu un sold al creditelor de aproape 300 milioane lei. Din păcate, a fost maximul atins. Sistemul a fost blocat ca urmare a unui control al Curţii de Conturi, care a reclamat faptul că nu există limită de vârstă, primele de la stat fiind acordate şi unor clienţi sub vârsta de 18 ani sau a unor pensionari cu vârsta de peste 65 de ani. 

Blocaj în urma controlului

Ce s-a întâmplat a fost că băncile nu au mai putut încheia contracte noi, iar clienții nu au primit primele de la stat, singura activitate rămasă posibilă fiind acordarea de credite clienților din sistem dacă aceștia le solicită. Federația Europeană a Băncilor pentru Locuințe și International Union for Housing Finance și-a declarat sprijinul față de colegii din România și au subliniat că situația nu a mai fost întâlnită în nicio altă țară europeană. Inspectorii Curții de Conturi nu cunoșteau însă practica europeană în domeniu, unde nu există o limitare de vârstă, de unde și blocarea activității. 
Ulterior, cele două bănci au acționat în justiție deciziile controlului și au primit la Curtea de Apel sentințe favorabile, care anulează hotărârile Curții de Conturi. Legea de funcționare a sistemului de economisire-creditare a ajuns apoi în Parlament pentru o nouă restabilire a bazelor pe care funcționează. Proiectul a ajuns pe masa Comisiei de Buget Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților, de unde iese după primirea avizului din partea Guvernului și ajunge în plen pentru vot. 

 

Proiectul a plecat de mai multe ori din Comisie, dar a fost de fiecare dată întors pentru diferite amendamente. În prezent se află din nou pe drum către plen, singura modificare operată în lege fiind necesitatea justificării utilizării primei de la stat. Justificarea înseamnă, conform proiectului de lege, demonstrarea în termen de șase luni de la încasarea soldului economisit a faptului că sumele au fost utilizate în scop locativ (reparații, renovare sau achiziție de locuință). 

După doi ani și jumătate de blocaj, toată lumea își ține răsuflarea ca nu cumva proiectul să fie din nou întors la Comisie pentru noi modificări. Dacă totul va merge așa cum trebuie, în următoarele luni situația s-ar putea debloca, urmând ca și clienții să își încaseze primele restante de la stat (restante pentru ultimii trei ani, 2015-2017). 
Reclamații de la clienți

„La nivelul Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR) se înregistrează circa 400.000 de români care au contracte de economisire creditare. Băncile pentru Locuințe (Sistemul Bauspar) există în Europa de peste 100 de ani. Sistemul Bauspar din România, care a început să funcționeze în 2004, urmărește întocmai filozofia și practica modelului european, de a stimula atât economisirea cât și creditarea persoanelor fizice pentru a-și crește confortul locativ“, ne-au transmis reprezentanții Asociației. 

Se poate observa că numărul de persoane afectate de blocaj este foarte mare și ar fi fost și mai mare dacă cele două bănci nu ar fi acordat credite în valoare totală de aproximativ 100 milioane lei în ultimii doi ani (2016 și 2017) clienților care erau deja în sistem. Din păcate, fără primele din partea statului, care vor fi achitate doar după deblocarea situației. 

Pe internet se regăsesc nenumărate plângeri din partea clienților care au încheiat un contract în sistemul de economisire-creditare, majoritatea neînțelegând de ce băncile le-au promis încasarea primelor de la stat la semnarea contractului, dar banii nu au mai ajuns. Nu este ușor de înțeles pentru toată lumea cum funcționează un sistem precum cel Bauspar și de ce nu este vina băncilor pentru această situație, dar poate în acest fel va crește și nivelul de educație financiară. 

 

Printre cei care au înțeles situația și au reclamat instituțiile responsabile este Marcel Rădulescu, din București, care a încheiat primul contract cu BCR BpL în 2011, cu maturitate pe cinci ani. „Trebuia să primesc cinci prime de stat anuale în valoare fiecare de 250 de euro. Ultima primă de stat primită a fost de 910,13 lei virată pe 24.03.2015 (tranșa 1 pentru anul 2014). În decembrie 2016 am reziliat contractul, rămânând de încasat circa 200 de lei primă restantă pentru anul 2014 și contravaloarea a 250 de euro primă restantă pentru anul 2015 aferentă depunerilor de 4.500 lei din 2015“, ne scrie Marcel Rădulescu. 

Fiul acestuia, Andrei Rădulescu, a încheiat contrat cu BCR BpL în iulie 2015 și a efectuat depuneri în valoarea totală de 13.200 lei în total pentru anii 2015, 2016 și 2017. „Fără a i se vira vreo primă de stat. De aceea, pentru 2018 nu știe dacă să mai facă depuneri“, arată Marcel Răduleascu care adaugă „problema la el este că dacă reziliază contractul acum primește doar ceea ce a depus el, minus ceva comision de reziliere anticipată și rămâne cu 13.200 lei imobilizați trei ani cu pierdere“. Și soția domnului Rădulescu se află în aceeași situație, cu un contract încheiat tot în 2015, cu toate sumele depuse și nicio primă de stat încasată. 

Indiferența autorităților

 

„Dar nu problema noastră personală vreau să scot în evidență, ci atitudinea actorilor din această piesă la nivel național“, scrie Marcel Rădulescu, care reclamă că abuzul de interpretare a legii de către Curtea de Conturi a fost atacat doar de către bănci și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. „Parlamentul, reprezentantul cetățenilor, recunoaște problema pentru că altfel nu ar fi inițiat în 2016 un proiect de modificare a OUG nr.99/2006, dar acel proiect nu a devenit încă lege. Ce mă deranjează foarte mult este atitudinea Parlamentului de a nu constitui o comisie specială de anchetă a blocajului din sistemul Bauspar, știut fiind faptul că de la sfârșitul anului 2015 nu s-a mai încheiat niciun contract nou“, arată Marcel Rădulescu. Acesta spune că și-ar dori o comisie pe care să o preocupe foarte mult problemele de principiu, adică modul de acțiune a instituțiilor statului implicate și care au tangență cu funcționarea și acțiunea de blocare a sistemului Bauspar (Curtea de Conturi, MDRAP și BNR), precum și responsabilitatea celorlalte instituții pentru perpetuarea acestui blocaj (Parlament – Comisia de Buget, Finanțe, Bănci din Camera Deputaților și Guvern).

Din păcate, deși Marcel Rădulescu a primit răspunsuri din partea instituțiilor către care a reclamat, lucrurile nu se mișcă mai repede. Proiectul de lege a plecat abia acum o săptămână din Comisie și așteaptă să vadă dacă totul este în regulă astfel încât să se poate vota în plen. Oricum, până la repornirea sistemului de economisire-creditare va mai trece timp, fie și pentru că publicarea tuturor actelor durează și vor trebui publicate și normele de aplicare, care trebuie emise de MDRAP. Iar dacă în plen și la vot lucrurile nu se vor mișca suficient de repede, ne va prinde din urmă și vacanța Parlamentară, ceea ce înseamnă că totul se amână pentru la toamnă. Adică ne vom apropia de trei ani de blocaj pentru întregul sistem de economisire-creditare.

Te-ar putea interesa și: