În ultima perioada s-a înregistrat o dinamică destul de pozitivă în piața de logistică feroviară. În contextul în care s-a dezvolat o colaborare între fabricile din zona Turciei, Balcanilor și Europa Centrală, operatorii de transport de marfă pe calea ferată din România au beneficiat de aceste relații. Mai mult, volumele de transport din Portul Constanța sunt în creștere, cu solicitare pe calea ferată, în contextul în care lucrările de modernizare a căii ferate din zonele Curtici-Arad, Simeria-Sighișoara se apropie de final și o parte din gâtuirile de pe rețeaua feroviară pentru traficul internațional sunt mai reduse.
Ștefan Roșeanu, director general ETL Mobility Cluster, consideră că un factor pozitiv pentru dezvoltarea businessurilor de transport marfă pe calea ferată l-a reprezentat și creșterea producției din sectorul auto, atât pentru clusterul de la Dacia și de la Ford, existând trenuri pentru acest serviciu de transport. „Calitatea infrastructurii feroviare este o problemă pentru timpii de transport, rămâne de văzut dacă firmele de logistică de pe piața românească câștigă lupta cu timpii de transport pe calea ferată. Un lucru pozitiv pentru piața de logistică din domeniul feroviar este faptul că există proiecte de modernizare a unor căi ferate în zonele portuare pentru transportul multimodal în Portul Constanța, Portul Giurgiu și Portul Galați. Modernizarea infrastructurii feroviare din porturi asigură dezvoltarea pieței de logistică de pe calea ferată. Dacia utilizează calea ferată pentru aprovizionarea și pentru expedierea de autovehicule asamblate“, ne-a declarat Ștefan Roșeanu.
În privința dezvoltării și creșterii investițiilor în piața de logistică, directorul general ETL Mobility Cluster susține că perspectivele sunt mixte, „pe de o parte vorbim de un sector industrial privat în România, care va genera noi comenzi în perioada următoare, în același timp vorbim de reducerea investițiilor în infrastructuri majore nerealizate de statul român“. „Aceste investiții implică deplasarea unor mari volume de materii prime. Totodată, creștera ponderii vehiculelor electrice și pe piața românească va avea un impact asupra transportului țiței și pe calea ferată“, susține Ștefan Roșeanu.
CFR Marfă, în picaj – pierderi de 194 milioane lei
CFR Marfă a pierdut primul loc în clasamentul operatorilor feroviari. Dacă în 2015, compania de transport de marfă deținută de stat a avut o cifră de afaceri de 775 milioane lei, anul trecut acest indicator a scăzut la 678 milioane lei. În prezent, CFR Marfă se află într-un lung proces de reorganizare, restructurare și restrângere a cotelor de piață.
În contextul unor tentative eșuate de privatizare, care au implicații în lipsa de capital de lucru pentru compania CFR Marfă, statul român, prin Ministerul Transporturilor, nu poate fi un investitor discreționar în fața celorlalți operatori privați.
„Chiar dacă există anumite proiecte de redresare și reconsolidare a companiei CFR Marfă, lipsa capitalului de lucru afectează businessul companiei. Nu este suprinzătoare scăderea cifrei de afaceri a CFR Marfă. În afară de acest indicator este important de văzut în ce măsură profitabilitatea companiei CFR Marfă este sustenabilă. Compania CFR Marfă are nevoie de tehnologii noi și modernizarea parcului actual“, a explicat directorul general ETL Mobility Cluster. Din datele financiare prezentate pentru anul trecut, rezultă că Ministerul Transporturilor nu are cum să repună pe tapet un program de privatizare pentru CFR Marfă. Este greu de crezut că anul acesta sau începutul anului viitor va exista un program de privatizare în dreptul companiei CFR Marfă în contextul în care operatorul feroviar de marfă a înregistrat pierderi de 194 milioane lei în 2016, față de 159 milioane lei în urmă cu doi ani. Un calcul simplu arată că CFR Marfă în 2015 și 2016 a contabilizat o pierdere de peste 78 milioane euro.
Cei mai mai jucători, afaceri de peste 600 milioane euro
Chiar dacă România ar trebui să investească 10 miliarde de dolari, până în 2040, în modernizarea căii ferate, unde viteza comercială a trenurilor de marfă este de aproximativ 20 km/h, primii 10 jucători de transport marfă pe calea ferată au realizat, în 2016, o cifră de afaceri în valoare totală de 607 de milioane de euro.
Revista Capital vă prezintă un top 10 al celor mai mari firme care operează transporturi feroviare de marfă în funcție de cifra de afaceri realizată în 2016, comparativ cu anul 2015.
Marea surpriză acestui top o reprezintă schimbarea locului 1, CFR Marfă, considerată cea mai mare companie, a trecut pe locul din punct de vedere al cifrei de afaceri. Primul loc este ocupat de GFR, cu o cifră de afaceri de 710 milioane lei în 2016, în ușoară scădere față de afacerile raportate în anul precedent. În 2016, CFR Marfă a înregistrat o cifră de afaceri de 678 milioane lei, cu 97 milioane lei mai puțin față de anul 2015.
Podiumul este întregit de E-P Rail, firmă care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 322 milioane lei, față de 257 milioane lei în 2015. Unicom Tranzit, companie implicată în accidentul feroviar din județul Hunedoara, unde doi oameni și-au pierdut viața, ocupă locul 4 în acest top, cu o cifră de afaceri de 252 milioane lei în 2016, în scădere cu opt milioane lei față de cea raportată anul anterior.
Tim Rail Cargo se află pe locul cinci cu o cifră de afaceri de 212 milioane lei, anul trecut, față de 92 milioane lei în 2015. Clujenii de la Transferoviar Grup ocupă locul șase, cu o cifră de afaceri de 203 milioane lei, cu șase milioane de lei mai puțin față de anul 2015. Totuși, compania a raportat cel mai mare profit din primii zece jucători. Deutsche Bahn Cargo România este pe locul 7 în acest top, cifra de afaceri fiind de 192 milioane lei, cu 14 milioane lei mai mult față de anul 2015.
Vest Trans Rail ocupă locul opt, cu o cifră de afaceri de 68 milioane lei, cu 8,5 milioane lei mai mult față de anul 2015. Pe locul nouă se află Rail Cargo Carrier România, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 50 milioane lei, cu 6,7 milioane lei mai mult față de 2015. Ultimul loc este ocupat de Servtrans Invest SA cu o cifră de afaceri de 45 milioane lei, cu 13 milioane lei mai puțin față de 2015.
