Care este modalitatea de calcul a gradului de îndatorare şi a deductibilităţii dobânzii pentru un împrumut în valută la o societate comercială, în 2007?
Iordache Marian – Bucureşti
Singura modificare semnificativă adusă prevederilor referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar este aceea potrivit căreia pentru determinarea profitului impozabil, începând cu anul fiscal 2007, nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută este de 7% (faţă de 6% în 2006).
Această limită se aplică în cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, altele decât:
– bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în Normele metodologice la Codul fiscal;
– împrumuturile care sunt garantate de stat;
– împrumuturile obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare şi de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii;
– împrumuturile obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
Dealtfel, atât dobânzile, cât şi pierderile din diferenţe de curs valutar în legătură cu împrumuturile enumerate mai sus sunt integral deductibile, indiferent de gradul de îndatorare sau nivelul ratei dobânzii împrumurilor.
Cum se determină gradul de îndatorare
Înainte de calculul gradului de îndatorare, în vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile, se efectuează mai întâi ajustările legate de nivelul ratei dobânzii împrumurilor. Astfel, valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excedează nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru – pentru împrumuturile în lei – şi nivelul ratei dobânzii anuale de 7% pentru împrumuturile în valută, este nedeductibilă, fără a mai fi luată în calcul în perioadele următoare. Această limită se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor legate de gradul de îndatorare.
Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârsitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.
În acest sens, prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an începând de la data încheierii contractului, indiferent de data la care acestea au fost contractate, cu excepţia celor enumerate la începutul articolului, pentru care nu există o limitare a deductibilităţii. Referitor la acest aspect, atragem atenţia că în capitalul împrumutat se includ şi creditele sau împrumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă, însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau împrumuturilor pe care le prelungesc, depăşeşte un an.
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.
În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă de curs valutar sunt deductibile integral, după ce s-au efectuat ajustările legate de nivelul ratei dobânzii.
În condiţiile în care capitalul propriu are o valoare negativă sau gradul de îndatorare este mai mare de 3, cheltuielile cu dobânzile însumate cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioadele următoare, până la deductibilitatea integrală a lor.
7% este nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută, luată în calcul pentru determinarea profitului impozabil, începând cu anul 2007
