Până destul de curând, multe din dosarele DNA frapau prin nivelul mic, uneori chiar ridicol, al sumelor vehiculate. Oameni puternici, aflaţi în funcţii înalte, erau depistaţi luând şpăgi de ordinul miilor sau zecilor de mii de lei. Iar întrebarea care se năştea de fiecare dată era cât de ahtiaţi după bani erau aceştia încât să-şi rişte reputaţia, cariera şi libertatea pentru un teanc de bancnote sau, şi mai grav, pentru produse alimentare, haine sau excursii în străinătate.

Cazurile date publicităţii în ultima perioadă dovedesc că realitatea era cu totul alta. Şi că cei prinşi până acum cu mizilicuri pot fi priviţi ca nişte Al Capone de România – la fel ca în cazul celebrului gangster american, nu li s-au putut dovedi cele mai grave infracţiuni şi au ajuns în spatele gratiilor pentru mărunţişuri. Capital a analizat cele mai mediatizate cazuri de luare de mită instrumentate în ultimii ani de DNA şi a realizat un clasament în funcţie de mărimea mitei primite sau solicitate. Trebuie spus că nu avem pretenţia că acest top este exhaustiv, însă, chiar şi aşa, el prezintă o imagine terifiantă a modului în care corupţia a pus stăpânire pe politica, administraţia şi mediul de business din România.

Campion absolut

Primul loc îi aparţine incontestabil celebrului primar al sectorului 5, Marian Vanghelie. Potrivit procurorilor, începând din 2007 acesta l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să îi fie atribuite contracte publice în valoare de circa două miliarde de lei. Din aceste sume, Vanghelie aparent percepea un comision de 20%, sub formă de contracte nejustificate cu firme din anturajul primarului, imobile, lucrări de renovare sau bani. În total, se pare că este vorba de o şpagă-record de circa 90 de milioane de euro.

Locuri fruntaşe în clasament ocupă mai mulţi oficiali sau oameni de afaceri implicaţi în ceea ce DNA consideră a fi un lung şir de infracţiuni privind despăgubirile pentru imobilele confiscate de regimul comunist. „În perioada ianuarie 2011 – 2012, inculpatul Cocoș Dorin a promis, pretins și primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase, suma totală de 16 milioane euro, în tranșe, în schimbul influenței exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (…) pentru asigurarea soluționării a două dosare de despăgubire“, susţin procurorii anticorupţie. Tot ei afirmă că actualul deputat PNL Theodor Nicolescu a primit drept mită, ca urmare a ilegalităţilor comise pe când era vicepreşedinte al ANRP, 6,2 milioane de lei. În vizorul procurorilor se mai află şi Cătălin Dumitru (fost vicepreşedinte ANRP) pentru o şpagă de un milion de euro, Sergiu Diacomatu (fost vicepreşedinte ANRP) pentru o mită de 400.000 de euro şi Alina Bica. În calitatea sa de membră a Comisiei Centrale a ANRP, aceasta ar fi primit drept şpagă 50% dintr-un teren de 4.400 de metri pătraţi la Snagov, iar în calitate de şefă a DIICOT ar fi luat, potrivit presei, peste 3,5 milioane de euro de la doi celebri oameni de afaceri pentru a le obţine un tratament mai blând în dosarele deschise pe numele acestora de procurorii din subordinea sa.

Constanţa, pe podium

Un deloc onorabil loc trei ocupă primarul Constanţei, Radu Mazăre. Acesta ar fi primit două milioane de euro pentru autorizaţia de construire a unui mall în mijlocul unui parc şi şapte milioane de euro de la Polaris M Holding pentru reînnoirea contractului de salubrizare în oraşul de la malul mării. În ambele cazuri mita ar fi fost plătită sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate cu o firmă controlată de Mazăre atât direct, cât și prin intermediul prietenului său, Sorin Strutinsky.

Deşi trimis în judecată în 2010 şi condamnat definitiv la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare în ianuarie 2014 pentru corupţie, fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, pare să nu fi învăţat nimic. Potrivit procurorilor, acesta ar fi solicitat, în 2012-2013, 5,5 milioane de euro de la Paltin Gheorghe Sturdza şi partenerii săi în vederea exercitării influenţei asupra autorităţilor din Bacău pentru a pune în executare o decizie judecătorească (aparent ilegală) prin care se retrocedau peste 43.000 de hectare de pădure. Tot avocat ca şi Chiuariu, Doru Boştină i-ar fi promis în ianuarie 2014 omului de afaceri Gruia Stoica (patronul GFR SA) că, în schimbul a trei milioane de euro, îşi va folosi influenţa pentru a afla de la directorul CFR Marfă preţul pe care această companie îl oferise la o licitaţie pentru un contract de transport al cărbunelui organizată de Complexul Energetic Oltenia.

De la consilier la ministru

Sume relativ similare ar fi primit, în 2009, primarul Gheorghe Ştefan din Piatra Neamţ (patru milioane de euro) şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu (2,2 milioane de euro) pentru a-şi folosi influenţa în scopul favorizării unor firme care comercializau licenţe Microsoft.

Tot în 2009, pe când era primar în Slatina, ar fi luat mită în valoare de circa două milioane de euro proaspăt demisionarul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov. Acesta ar fi încasat banii de la firma Tehnologica Radion, pe care o ajutase să câştige mai multe licitaţii în zona Slatina. O parte din sume ar fi fost livrate în pungi din plastic, la sediul firmei sau într-un cimitir, iar altă parte sub forma unor contracte comerciale fictive. Procurorii DNA susţin că au găsit, într-un seif aparţinându-i lui Vâlcov şi aflat în casa unui prieten, 1,3 milioane de lei, 90.000 de dolari, trei kilograme de aur şi un tablou de Renoir.

În categoria milionarilor în euro din mită se mai numără, potrivit investigatorilor anti-corupţie, consilierul ANAF Adrian Gavrilă (care ar fi primit 1,8 milioane de euro pentru a înlesni importul a 960 de tone de tutun fără plata taxelor vamale) şi senatorul PDL Gigi Chiru (care, pe vremea când era şef al Inspectoratului Regional în Construcţii Sud-Est, ar fi cerut 1,5 milioane de euro –din care ar fi primit o cincime- de la un om de afaceri din domeniul energiei eoliene). Pe lista „greilor“ mai sunt fostul director general adjunct al APIA, Aurel Pană (1,35 mil.), fostul prefect de Buzău Paul Beganu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Mihail Vlasov, judecătoarea Veronica Cârstoiu, managerul de proiect al Hidro Prahova, Ionuţ Ionescu, şi soţii Dragoş şi Mariana Lipan Secu (oameni de afaceri), toţi cu câte un milion de euro.

Aceştia nu sunt cu siguranţă singurii politicieni, funcţionari sau întreprinzători care, potrivit anchetatorilor, au câştigat (sau au încercat să câştige) sume cu şase zerouri din acte de corupţie. Iar la ritmul în care apar dosarele în ultima vreme, cel mai probabil topul mitei va rămâne neschimbat pentru foarte puţin timp.

Te-ar putea interesa și: