Tensiuni între Ucraina şi România! Declaraţia preşedintelui Zelenski a detonat relaţia dintre cele două ţări vecine

O declaraţie a preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, făcută în urmă cu o zi, cu ocazia celebrării Zilei Unităţii şi Libertăţii, a aruncat în aer relaţia dintre România şi statul vecin. Rămâne de văzut care va fi reacţia părţii româneşti acum.

Pe 22 ianuarie, Ucraina celebrează Ziua Unităţii şi Libertăţii. Evenimentul este marcat anual la 22 ianuarie, deoarece în 1919, în această zi, a fost proclamat Actul de unificare a Republicii Populare Ucrainene cu Republica Populară Ucraineană Apuseană.

Cu această ocazie, preşedintele Volodimir Zelenski a susţinut un discurs oficial, în care s-a strecurat însă şi o declaraţie revoltătoare. Liderul de la Kiev a declarat că România a ocupat nordul Bucovinei în 1918.

Ce a spus, mai exact, preşedintele Ucrainei

“În urma cu 101 ani a avut loc una dintre cele mai semnificative evenimente din istoria Ucrainei. Visele pentru care au trăit și au murit cei mai buni fii ai Ucrainei, pentru o țară independenta si unită. Acesta este un citat din actul „Sluca” care anunță unificarea într-un singur stat independent si a fost proclamat într-un mod solemn de către liderii UNR si ZUNR la 22 ianuarie 1919 în Piața Sofia din Kiev.

În sfârșit s-a ivit șansa de a crea o țară independenta și unită. Ambițiile politicienilor de atunci i-au împiedicat să atingă adevărată unitate de stat.

Unitatea nu stă în cuvinte, ci în fapte. Nu după mult timp Republica Populară Ucraineană a cedat Kievul sub presiunea bolșevicilor, o bună parte din teritoriile Galiției au fost ocupate de trupele poloneze, Bucovina de Nord de români, iar Transcarpatia i-a revenit Cehoslovaciei.

Au trecut mai mult de 100 de ani. Am tras concluziile din această istorie? Ne învață un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina. Doar împreună suntem puternici. După cum arată felicitările de Anul Nou, tema unității este deviza fiecărui ucrainean.”

Care este adevărul istoric

Pe 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a proclamat Unirea cu Regatul României, care a fost recunoscută de învingătorii din Primul Război Mondial prin tratatul de la Saint Germain, semnat la 10 septembrie 1919. Înfrângerea şi apoi dezmembrarea Austro-Ungariei a făcut ca negocierile de la Paris privind confirmarea proclamaţiei de Unire din 28 noiembrie 1918 să nu întâmpine dificultăţi majore.

România a prezentat nu numai argumente istorice – Bucovina a fost smulsă ilegal Moldovei în 1775 de către Turcia şi oferită Austriei, ci şi argumente militare şi strategice, contra ameninţării bolşevice, scrie deschide.md.

În perioada interbelică, „Ţara Fagilor”, traducerea vechiului nume slavon al provinciei, şi-a continuat înflorirea culturală şi economică. Bucovina istorică nu se mai află integral în graniţele României. Jumătatea nordică a fost pierdută în urma Pactului Ribbentrop-Molotov prin care Stalin şi Hitler şi-au împărţit teritorii în Estul Europei. Ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 a vizat atât Basarabia, cât şi Bucovina de Nord.