COP31. Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius nu mai poate fi atinsă. Liderii lumii refuză însă să renunțe la ținta Acordului de la Paris

Liderii reuniți la conferința ONU privind schimbările climatice COP31, organizată în Antalya, încearcă să mențină în viață obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, deși Organizația Națiunilor Unite a avertizat că acesta nu mai poate fi atins. Oamenii de știință consideră că depășirea pragului este inevitabilă, în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, iar tehnologiile necesare pentru eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă nu sunt suficient de dezvoltate.

Summitul COP31 din Turcia este prima reuniune internațională dedicată climei după ce ONU a transmis că planeta va depăși în curând pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius. Cu toate acestea, liderii politici continuă să susțină public această țintă, considerată de mai bine de un deceniu unul dintre principalele repere ale negocierilor climatice internaționale.

În ciuda avertismentelor oamenilor de știință, reprezentanții mai multor state susțin că lupta pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius trebuie să continue.

Liderii reuniți la COP31 insistă că obiectivul de 1,5 grade Celsius trebuie păstrat în centrul politicilor climatice

Conferința COP31 a fost însoțită inclusiv de un cântec tematic interpretat de superstarul pop turc Tarkan, al cărui mesaj este că orice obiectiv poate fi realizat dacă există suficientă încredere. „Orice este posibil dacă crezi”, cântă Tarkan în melodia dedicată conferinței climatice din acest an.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că lumea se îndreaptă spre depășirea pragului stabilit prin Acordul de la Paris, dar a insistat că fiecare fracțiune de grad contează și că statele trebuie să își intensifice eforturile.

„Suntem pe cale să depășim ținta de 1,5 grade, iar fiecare fracțiune de grad contează. Prin urmare, trebuie să ne dublăm eforturile”, a declarat Ursula von der Leyen.

La rândul său, președintele Insulelor Marshall, Hilda Heine, a cerut participanților la summit să nu considere încheiată lupta pentru respectarea obiectivului climatic.

„Să demonstrăm că lupta pentru 1,5 grade Celsius nu s-a încheiat”, a declarat Hilda Heine.

Aceeași poziție a fost exprimată înaintea începerii negocierilor de ministrul danez al Climei, Samira Nawa. Aceasta a explicat că prioritatea țării sale la COP31 este menținerea obiectivului de 1,5 grade Celsius în centrul ambițiilor climatice internaționale.

„Să susținem menținerea obiectivului de 1,5 grade Celsius în centrul ambițiilor climatice globale”, a declarat Samira Nawa pentru Politico.eu.

Mai mulți reprezentanți ai statelor participante au reluat sloganuri folosite la edițiile precedente ale conferințelor climatice, îndemnându-și colegii să mențină obiectivul în viață și să se asigure că acesta rămâne realizabil.

Problema este că, din perspectiva științifică, acest scenariu nu mai este considerat realist.

Potrivit evaluării publicate de ONU luna trecută, chiar dacă toate țările ar reduce drastic emisiile care contribuie la încălzirea planetei începând chiar din acest moment, cel mai bun rezultat posibil ar fi o creștere a temperaturilor globale cu 1,8 grade Celsius.

Există, teoretic, posibilitatea ca planeta să revină ulterior la pragul de 1,5 grade Celsius, după ce l-ar depăși, dacă ar fi utilizate cantități foarte mari de tehnologii capabile să elimine carbonul din atmosferă. În practică, însă, emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, iar aceste tehnologii nu au fost demonstrate la o scară suficient de mare pentru a garanta un asemenea rezultat.

Oamenii de știință avertizează că abandonarea publică a țintei de 1,5 grade ar putea slăbi și mai mult ambițiile climatice

Planurile climatice asumate de state sunt deja insuficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite anterior. Mai mult, ambițiile colective ale guvernelor sunt în prezent mai reduse decât se anticipa anul trecut.

Unele dintre țările care au susținut cel mai puternic obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius își reduc acum eforturile pentru atingerea acestuia.

În același timp, numeroase guverne și cercetători se tem că abandonarea publică a acestui obiectiv ar putea deschide calea către o diminuare și mai mare a ambițiilor climatice internaționale.

Un negociator european pentru climă a avertizat că promovarea altor praguri, precum cel de 1,8 grade Celsius menționat de ONU, ar putea reprezenta începutul unei pante periculoase, în care statele ar ajunge să accepte obiective tot mai puțin ambițioase.

Johan Rockström, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în domeniul climei și director al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, consideră că mesajul politic prin care liderii pretind că obiectivul de 1,5 grade Celsius poate fi încă păstrat este problematic. Cu toate acestea, el avertizează că renunțarea la această țintă ar putea avea consecințe la fel de grave.

„Nu susțin mesajul politic privind menținerea în viață a obiectivului de 1,5 grade Celsius, dar, pe de altă parte, nu vreau să îl pierdem”, a declarat Johan Rockström.

Cercetătorul a explicat că declarațiile politicienilor pot crea impresia că lumea se află încă pe un traseu gradual, în care măsurile adoptate treptat ar putea asigura atingerea obiectivului. În realitate, situația este diferită, iar depășirea pragului nu mai poate fi evitată în scenariile actuale.

„Politicienii, atunci când spun acest lucru, ar putea crede în mod naiv că suntem încă pe această traiectorie liniară, incrementală, care ne poate duce pur și simplu în siguranță, ceea ce nu este cazul”, a adăugat Johan Rockström.

Totuși, cercetătorul a avertizat că o critică exclusiv din perspectivă științifică a mesajului politic privind obiectivul de 1,5 grade Celsius ar putea determina guvernele să renunțe complet la acesta și să accepte un prag de 2 grade.

„Pe de altă parte, dacă îl criticăm din punct de vedere științific, riscul este ca ele să spună într-adevăr: «Bine, atunci să renunțăm pur și simplu la el și să urmărim în schimb obiectivul de 2 grade», ceea ce ar fi o mare greșeală”, a spus Johan Rockström.

Pentru statele insulare, depășirea pragului de 1,5 grade Celsius amenință direct supraviețuirea comunităților

Pentru statele insulare care pierd deja teritorii și mijloace de trai din cauza creșterii nivelului oceanelor, obiectivul de 1,5 grade Celsius nu reprezintă doar un simbol al ambițiilor climatice. Acesta este legat direct de supraviețuirea populației.

Președintele Insulelor Marshall, Hilda Heine, a avertizat că depășirea pragului de încălzire ar putea avea consecințe devastatoare asupra comunităților vulnerabile, prin eroziunea coastelor și inundarea localităților, inclusiv a infrastructurii esențiale.

„Răspunsul nostru la amenințarea depășirii pragului trebuie să fie copleșitor, altfel lumea pe care o cunoaștem va dispărea”, a declarat Hilda Heine.

Aceasta a explicat că efectele încălzirii globale nu se limitează la modificări statistice ale temperaturilor, ci afectează direct teritoriile și infrastructura de care depind locuitorii statelor insulare.

„Depășirea pragului înseamnă valuri care ne erodează țărmurile, inundații care distrug orașe, școli și spitale. Ne distruge pământul și oceanul”, a mai spus Hilda Heine.

Pragul de 1,5 grade Celsius nu a fost ales întâmplător. Acesta reflectă nivelul de încălzire pe care oamenii de știință consideră că planeta îl poate suporta înainte ca acumularea căldurii în atmosferă să declanșeze riscuri mult mai mari.

Prin Acordul de la Paris, statele s-au angajat să limiteze încălzirea globală la un nivel mult sub 2 grade Celsius și, în mod ideal, la 1,5 grade Celsius. În timp, cea de-a doua țintă a devenit principalul reper al politicilor climatice internaționale. Anul trecut, Curtea Internațională de Justiție a declarat că aceasta reprezintă obiectivul principal.

O coaliție formată din state dezvoltate și țări deosebit de vulnerabile, cunoscută sub numele de High Ambition Coalition, a cerut ca unul dintre rezultatele importante ale COP31 să fie adoptarea unui răspuns credibil la depășirea pragului de încălzire.

Christiana Figueres, care conducea organismul ONU pentru climă în momentul adoptării Acordului de la Paris, a susținut că obiectivul nu trebuie abandonat, în special din responsabilitate față de populațiile care au contribuit cel mai puțin la schimbările climatice, dar sunt afectate cel mai puternic de acestea.

„Nu există nicio posibilitate să pierdem acest reper, din responsabilitatea noastră morală față de oamenii care au contribuit cel mai puțin și sunt cei mai afectați”, a declarat Christiana Figueres.

Liderii promit reducerea emisiilor, dar unele guverne continuă să investească în combustibili fosili

Diferența dintre declarațiile politice și acțiunile concrete ale guvernelor reprezintă una dintre principalele probleme evidențiate la COP31.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a criticat în discursul de deschidere liderii care susțin public obiectivul de 1,5 grade Celsius, dar continuă să încurajeze producția de combustibili fosili.

„Liderii și, în special, cei din țările dezvoltate nu pot continua să extindă producția de combustibili fosili în timp ce pretind că sunt angajați în atingerea obiectivului de 1,5 grade”, a spus Guterres.

Cu toate acestea, imediat după discursul său, au continuat să apară exemple de politici care contrazic angajamentele climatice.

Australia, care organizează COP31 împreună cu Turcia, își extinde investițiile în cărbune și gaze naturale. În același timp, ministrul australian al Climei și Energiei, Chris Bowen, le cere liderilor reuniți la Antalya să acționeze rapid și să își mențină angajamentele.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a avertizat că întârzierea aplicării obiectivelor asumate prin Acordul de la Paris crește riscurile și costurile asociate schimbărilor climatice. Declarația sa vine însă la numai două zile după ce liderul turc a salutat descoperirea a două noi zăcăminte de petrol.

„Cu fiecare minut în care nu reușim să atingem obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris, riscurile și costurile cu care ne confruntăm continuă să crească”, a declarat Recep Tayyip Erdoğan,.

O contradicție similară a fost semnalată și în cazul Marii Britanii. Ministrul britanic al Climei, Katie White, a susținut că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius nu trebuie să determine guvernele să renunțe la măsurile de reducere a emisiilor. La numai o zi după această declarație, propriul său minister a aprobat însă un proiect important de exploatare a gazelor naturale în Marea Nordului.

„Știința este clară. Depășirea pragului de 1,5 grade Celsius nu este momentul în care trebuie să ne oprim din acțiune și să renunțăm”, a declarat Katie White.

Între timp, Statele Unite, considerate cel mai mare poluator din istoria lumii, s-au retras din Acordul de la Paris și nu mai participă la negocierile COP31. Decizia președintelui Donald Trump de a abandona eforturile de combatere a încălzirii globale a lăsat un gol important în acțiunea internațională de reducere a emisiilor.

Statele sunt îndemnate să reducă emisiile de metan și să accelereze tranziția către energia curată

Tina Stege, emisarul pentru climă al Insulelor Marshall, a recunoscut dificultatea situației, dar a susținut că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius nu trebuie să devină un motiv pentru reducerea eforturilor.

Aceasta a cerut tuturor statelor participante la conferință să își respecte angajamentele și să adopte măsuri suplimentare pentru limitarea încălzirii globale.

„Acesta nu este un motiv pentru a nu face absolut tot ceea ce putem. Fiecare țară care a venit la această conferință pentru a-și face treaba trebuie să facă acel lucru și chiar mai mult”, a declarat Tina Stege.

Potrivit experților, intensificarea eforturilor presupune accelerarea electrificării bazate pe surse curate de energie și dezvoltarea combustibililor alternativi. O altă direcție importantă este reducerea drastică a poluanților climatici cu efect pe termen scurt, în special a emisiilor de metan.

Reducerea metanului ar putea deveni una dintre măsurile incluse în acordul final al negocierilor COP31, potrivit unui diplomat european citat de Politico.eu.

Prim-ministrul Barbadosului, Mia Mottley, a prezentat beneficiile pe care le-ar putea avea reducerea emisiilor de metan până la sfârșitul acestui deceniu. Potrivit acesteia, diminuarea aproape la jumătate a acestor emisii până în 2030 ar putea evita o parte importantă din încălzirea suplimentară estimată pentru următoarele decenii și ar putea salva sute de mii de vieți anual.

„Dacă reducem metanul cu aproape jumătate până în 2030, am putea evita aproape 0,3 grade de încălzire până în anii 2040 și am putea salva 250.000 de vieți în fiecare an”, a afirmat Mia Mottley.

Aceasta consideră că reducerea emisiilor de metan ar putea oferi timp suplimentar pentru combaterea încălzirii globale și pentru revenirea, în cele din urmă, la obiectivul stabilit prin Acordul de la Paris.

„Acest lucru ne oferă timpul necesar pentru a reveni la 1,5 grade Celsius”, a mai spus Mia Mottley.

Aplicarea unor astfel de măsuri se confruntă însă cu dificultăți politice. Deși progresele tehnologice permit identificarea mai eficientă a emisiilor de metan, Statele Unite și Europa au slăbit reglementările menite să limiteze poluarea produsă de acest gaz.

În pofida acestor obstacole, Mia Mottley a susținut că reducerea ambițiilor climatice la nivel internațional nu trebuie să determine abandonarea obiectivului de 1,5 grade Celsius.

Premierul Barbadosului a propus mobilizarea unei mișcări globale care să adune 1,5 miliarde de voci în sprijinul acestui obiectiv, înaintea următoarei conferințe climatice, COP32, programată pentru anul viitor.

„Fac apel la o mișcare globală: 1,5 miliarde de voci pentru 1,5 grade. Trebuie să facem acest lucru înainte să ne întâlnim la COP32 anul viitor. Trebuie să facem ca obiectivul de 1,5 grade Celsius să fie imposibil de ignorat pe planeta Pământ”, a mai transmis Mia Mottley.