Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei vor plăti din nou contribuția la sănătate (CASS) începând din august 2025
Până acum, pensionarii din România nu plăteau contribuții pentru sănătate (CASS). Această taxă a fost scoasă acum câțiva ani, pentru a ajuta pensionarii, care sunt o categorie vulnerabilă.
Din august 2025, lucrurile se schimbă. Guvernul a decis că pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 lei vor plăti din nou CASS.
Cum se aplică noua taxă?
- Dacă ai o pensie de până la 3.000 lei: nu plătești nimic.
- Dacă ai o pensie mai mare de 3.000 lei: plătești 10% doar din ce depășește această sumă.
Exemple:
- Pensie de 3.200 lei: plătești 10% din 200 lei = 20 lei.
- Pensie de 5.000 lei: plătești 10% din 2.000 lei = 200 lei.
Chiar dacă ești bolnav și faci parte dintr-un program de tratament, dacă ai pensia mai mare de 3.000 lei, tot trebuie să plătești această contribuție. Chiar dacă multe categorii vor pierde scutirea, următoarele persoane nu vor plăti deloc contribuția la sănătate (CASS):
- Cei diagnosticați cu cancer, cât timp sunt în tratament și monitorizare.
- Bolnavii din programele naționale de sănătate (diabet, boli de inimă etc.), până se vindecă, cu excepția pensionarilor. Pensionarii, indiferent de boală, vor plăti CASS dacă pensia lor este peste 3.000 de lei.
- Persoanele cu handicap grav sau accentuat.
- Pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei.
- Copiii și studenții fără venituri.
Cine va plăti CASS după 1 august 2025?
Anumite categorii care până acum nu plăteau CASS vor trebui să o facă dacă vor să beneficieze de servicii medicale gratuite sau decontate:
- Soț/soție, părinți fără venituri proprii – aproximativ 654.000 de persoane.
- Persoanele persecutate politic, deportați, veterani, revoluționari – circa 149.000.
- Cei care primesc șomaj – aproximativ 38.600 persoane.
- Persoanele în concediu pentru creșterea copilului – 133.000 persoane.
- Persoanele cu venit minim de incluziune – 239.000 persoane.
- Personalul monahal – circa 2.500 persoane.
- Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei – aproximativ 1.780.000 persoane. Ei vor plăti 10% doar pentru diferența care depășește 3.000 de lei, începând cu august 2025.
Plata CASS de către pensionarii cu pensii peste 3.000 lei ajută la echilibrarea bugetului
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a spus pentru Antena3.ro că măsura prin care pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei plătesc contribuții la sănătate i se pare corectă, pentru că în opinia lui, toată lumea ar trebui să contribuie.
El a explicat că cei cu pensii mai mici de 3.000 de lei beneficiază, practic, de un tratament preferențial. A spus că în țările dezvoltate, toate veniturile sunt impozitate pentru sistemul de sănătate, iar în România încă mai sunt scutiți de plată aproximativ 3 milioane de pensionari cu pensii sub 3.000 de lei, în afară de femeile însărcinate, copiii, studenții și persoanele cu handicap.
Moldovan a spus că probabil nu a fost momentul potrivit din punct de vedere economic ca și acești pensionari să fie incluși în plată. A precizat că e o decizie politică și că, în opinia lui, atunci când statul va reuși să mărească pensiile mai mici, va putea introduce și această contribuție pentru toți.
A mai spus că doar așa bugetul Casei de Asigurări ar putea fi echilibrat corect și nu ar mai fi nevoie ca alți contribuabili să acopere lipsa de bani. A explicat că sistemul de sănătate se bazează pe contribuții și solidaritate: cei care au venituri contribuie, iar banii se folosesc și pentru cei fără venituri, cum sunt elevii sau studenții.
În final, Moldovan a afirmat că, de anul viitor, veniturile Casei vor crește considerabil, cu aproximativ 7,5–8 miliarde de lei, ceea ce ar acoperi cam 90% din necesarul bugetar. A spus că, în acest fel, nu va mai fi nevoie ca statul să suplimenteze bugetul Casei din alte surse, cum s-a întâmplat până acum.
„E o discriminare pozitivă a celor care au pensii sub 3.000 lei care au rămas. În mod normal, în toate țările civilizate, absolut orice venit este taxat pentru sănătate. La noi au rămas– în afară de femeile însărcinate, copiii, studenții, persoanele cu handicap – încă vreo 3 milioane de pensionari cu pensii sub 3.000 lei, probabil pentru că n-a fost momentul, din punct de vedere al conjuncturii economice. Asta speculez eu.
Dar mă rog, asta e decizie politică. Și eu mă gândesc că, din punct de vedere politic, probabil în momentul în care statul va reuși să crească puțin pensiile, atunci va putea fi inclusă și din punct de vedere politic această contribuție și a celor cu pensii sub 3.000 lei. Dar acum, probabil, ar fi un efort pentru persoanele cu pensii mici.
Bugetul Casei de Asigurări ar fi echilibrat în mod corect și n-ar mai trebui să fie un efort suplimentar din partea celorlalți. Pentru că e o abatere de la principiul legii fundamentale. Fondul ăsta se bazează pe principiul contributivității și solidarității. E cu contributivitate – contribuie cei care au surse de venituri, și solidaritate – cei care contribuie și au surse de venituri contribuie pentru cei care n-au surse de venituri: elevi, studenți, ceea ce a mai rămas.
Dar oricum, de la anul o să respirăm mult mai bine din perspectiva veniturilor, pentru că, prin creșterea bazei contributorilor, vor veni la bugetul Casei încă vreo 7,5 spre 8 miliarde de lei, ceea ce ne duce aproape undeva în jur de 90% din necesar. Adică nu vom mai sta cu mâna întinsă, cu ghilimelele de rigoare, la Finanțe, ca să vină cu bani din altă parte.”
Sistemul de sănătate trebuie să primească mai mulți bani pentru a trata toți pacienții, inclusiv pensionarii
Horațiu Moldovan a spus că, acum 25 de ani, când a fost creată Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), toți pensionarii plăteau contribuții la sănătate, indiferent cât de mare era pensia lor. Atunci, chiar dacă nici veniturile și nici cheltuielile nu erau mari, sistemul avea un surplus de bani. În opinia lui, ar trebui să se ajungă din nou la o astfel de situație.
El a explicat că, în prezent, sunt sute de medicamente care nu pot fi decontate sau oferite gratuit, pentru că bugetul este prea mic. De exemplu, chiar dacă există 10.000 de pacienți cu o anumită boală, statul are bani doar pentru a trata 3.000, 5.000 sau 6.000 dintre ei. Restul nu pot primi tratament prin sistemul public, din lipsă de fonduri.
Moldovan a mai spus că acest lucru nu e corect și că, dacă toată lumea ar contribui puțin, ar exista bani pentru toți. A subliniat că pensionarii sunt cei care au cea mai mare nevoie de medicamente și ar avea de câștigat dacă sistemul ar fi mai bine finanțat.
„Atunci (în urmă cu 25 de ani – n.r.) era excedent. Bine, nu erau cheltuielile astea mari în momentul de față, dar nici veniturile nu erau mari. Dar era, totuși, excedent. Va trebui să ajungem iarăși în situația asta. Pentru că altfel, uitați, astăzi avem sute de medicamente care stau pe lista de așteptare – pe compensate, pe gratuități, pe contracte cost-volum. Sunt pacienți care au anumită patologie și, pe contractele cost-volum, noi n-avem spațiu bugetar ca să-i includem pe toți.
Deși știm – în țară avem, să zic, 10.000 de pacienți cu o anumită boală – noi trebuie să ne limităm tratamentul la 5.000 sau 6.000 sau 3.000 dintre ei, din simplul motiv al constrângerilor bugetare. Ceea ce nu e corect. Dacă efortul s-ar împărți puțin câte puțin din partea tuturor, toți ar beneficia. Că, de fapt, pensionarii sunt cei care au nevoie cea mai mare de medicamente.”
Noile măsuri CASS sunt legale și vor aduce fonduri suplimentare pentru tratamentele bolnavilor cronici
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că nu poate spune dacă noile măsuri sunt sau nu discriminatoare, pentru că Ministerul Sănătății nu propune și nu aplică măsurile fiscale, ci are rolul de a asigura diagnostic și tratament pentru toți pacienții din programele naționale pentru boli cronice, indiferent de pensie sau contribuții.
El a subliniat că toți pacienții cu boli cronice primesc tratament, indiferent dacă plătesc contribuția pentru sănătate sau nu. Rogobete a adăugat că, pentru că noile măsuri au fost aprobate de Curtea Constituțională, nu există probleme legale cu ele. De când a preluat mandatul în iunie, numărul plătitorilor la fondul de sănătate a crescut de la 6,8 milioane la 10 milioane, ceea ce va aduce în plus aproximativ 8 miliarde de lei pentru finanțarea programelor medicale, oferind mai multă flexibilitate în gestionarea bugetului.
„Greu să mă pronunț eu dacă este sau nu discriminare. Până la urmă, măsurile fiscale nu sunt propuse, și nici impuse, și nici aplicate de Ministerul Sănătății. Rolul Ministerului Sănătății este cu totul altul. Rolul Ministerului Sănătății este de a asigura – și rolul meu, până la urmă – este de a asigura diagnostic și tratament pentru toți pacienții aflați în programele naționale de boli cronice: oncologie, cardiologie, diabet, și lista continuă.
Nu pot eu să mă pronunț dacă este discriminare între categoriile de pensionari cu peste 3.000 lei versus sub 3.000 lei aflați în programele de guvernare. Cred că cel mai important lucru pe care îl pot menționa este faptul că toți pacienții cu boli cronice, indiferent dacă au sau nu venit, indiferent dacă plătesc sau nu CASS, beneficiază de diagnostic și de tratament.
În iunie, când am preluat (mandatul de ministru al Sănătății – n.r.), aveam în jur de 6.800.000 de plătitori – de contribuabili la fondul de asigurări de sănătate – iar în urma măsurilor vom avea 10 milioane pentru 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă aproximativ 8 miliarde în plus, doar prin această modificare. Și atunci automat vom avea o flexibilitate mai mare în a putea finanța, până la urmă, toate aceste programe.”
