Profesorul de economie atrage atenția asupra decalajelor sociale și a neîncrederii în stat
Într-un context economic tensionat, cu un deficit bugetar estimat la 9,3% în 2024, profesorul de economie Mircea Coșea avertizează că România se află în pragul unei crize de încredere, alimentată de incertitudini fiscale și promisiuni politice neacoperite.
Invitat sâmbătă la Antena 3 CNN, acesta a subliniat că noul președinte al României va trebui să gestioneze nu doar provocările economice, ci și reconectarea dintre stat și cetățean.
„Creșterea taxelor ar fi cel mai greșit lucru. Sigur că e foarte simplu: mărești TVA-ul, vine la buget imediat, o parte din bani… Însă, deocamdată, în România există o linie a suportabilității care este deja periculoasă”, a declarat Mircea Coșea.
În opinia sa, deficitul bugetar pune presiune uriașă pe guvern, dar soluția nu poate fi simplificată la o majorare de TVA sau alte taxe indirecte care afectează, în mod disproporționat, categoriile vulnerabile.
Avem nevoie de un președinte sincer, nu de un actor politic
Mircea Coșea afirmă că rolul viitorului președinte nu este acela de a dicta politici economice, ci de a deveni o punte de comunicare între guvern și populație.
Potrivit lui Mircea Coșea, ceea ce lipsește în prezent nu este un președinte cu puteri executive sporite, ci o figură publică asumată, capabilă să comunice deschis cu cetățenii și să clarifice realitățile țării. Mai mult decât implicare directă în deciziile guvernamentale, este nevoie de onestitate, coerență și o prezență constantă care să inspire încredere și să ofere un minim reper într-un peisaj marcat de confuzie și incertitudine.
În opinia profesorului Mircea Coșea, lipsa de transparență în comunicarea promisiunilor publice contribuie semnificativ la erodarea încrederii în stat. El a dat exemplul noii legi a pensiilor, a cărei aplicare a fost amânată în mod repetat, deși anterior fusese anunțată o creștere a pensiilor.
Schimbarea bruscă a mesajului oficial, de la promisiuni la justificări privind lipsa fondurilor, alimentează suspiciunile și nemulțumirea publică.
Totodată, economistul a pus sub semnul întrebării o idee des vehiculată în spațiul public, conform căreia banii trimiși de diaspora ar fi fost esențiali pentru supraviețuirea economică a României. El consideră că această afirmație minimizează capacitățile interne ale țării, subliniind că România a înregistrat progrese semnificative, deși lente și pline de obstacole, datorită propriilor resurse și eforturi interne.
Neîncredere în instituții și risc de instabilitate psihosocială
Pe fondul declarațiilor repetate privind posibile majorări de taxe, profesorul atrage atenția asupra unui efect ignorat: presiunea psihologică. Profesorul Mircea Coșea atrage atenția asupra efectelor economice ale incertitudinii persistente, sugerând că pierderea încrederii în stat este o reacție justificată în contextul actual.
El subliniază că discrepanțele dintre promisiunile autorităților și realitatea resimțită de cetățeni alimentează un climat de frustrare și blocaj, cu impact direct asupra funcționării economiei.
În final, profesorul a făcut apel la responsabilitate din partea clasei politice și, mai ales, a viitorului președinte. Mircea Coșea a subliniat că dezbaterea publică ar trebui să depășească etichetele ideologice, fie ele suveraniste sau globaliste, și să se concentreze pe esențial: capacitatea președintelui de a restabili echilibrul instituțional și de a reconstrui legătura ruptă dintre stat și cetățeni.
În absența acestui efort de reconectare și clarificare, România riscă să rămână captivă într-o criză complexă, care depășește sfera economică și afectează în profunzime coeziunea socială.
