Tarifele SUA pe înțelesul tuturor: cine plătește, cine colectează și cine pierde
Noile tarife impuse de administrația Donald Trump importurilor din zeci de țări schimbă radical relațiile comerciale ale Statelor Unite și pun presiune pe consumatorii americani, care descoperă acum în detaliu cum funcționează taxele vamale și cine suportă efectiv costul acestora, scrie Bloomberg.com.
Un tarif vamal, numit și taxă vamală, este o taxă aplicată de regulă la importul de bunuri și calculată ca procent din valoarea declarată a produsului în momentul vămuirii. Nivelul acesteia depinde de țara de origine și de categoria de bun sau material, conform unei nomenclaturi standardizate numite „sistem internațional armonizat”.
Printr-un ordin din 31 iulie, administrația Trump a stabilit o taxă de bază de 10% pentru aproape toate bunurile provenite de la aproape toți partenerii comerciali ai SUA, însă anumite produse și țări sunt vizate de rate considerabil mai mari.
Motivele președintelui Trump
Donald Trump a promis încă din campanie să impună tarife vamale la o scară nemaivăzută în ultimele decenii, susținând că acestea vor stimula producția internă și vor proteja SUA de practici comerciale pe care le consideră dezavantajoase. Chiar dacă aceste taxe aduc miliarde de dolari la buget, impactul economic pe termen lung rămâne incert. Criticii avertizează că ele vor crește costurile pentru consumatori și pentru companiile americane și vor alimenta inflația.
În pofida declarațiilor președintelui potrivit cărora tarifele sunt plătite de alte țări sau de companii străine, în realitate taxele de import sunt achitate de importator sau de un intermediar, cum ar fi un agent vamal care acționează în numele acestuia. Studiile arată că povara este împărțită între exportatori, importatori și consumatori, ceea ce înseamnă că, în final, prețurile de pe piața americană pot crește.
Cum sunt colectate tarifele
Secretarul Trezoreriei stabilește regulile privind colectarea tarifelor vamale, însă aplicarea lor revine Serviciului Vamal și de Protecție a Frontierelor (CBP), prezent în aproximativ 330 de porturi de intrare – de la puncte rutiere și feroviare până la porturi maritime și aeroporturi. Agenții verifică documentele, efectuează audituri și încasează taxele și penalitățile.
Fiecărei mărfi i se atribuie un cod numeric specific, corespunzător unei categorii de produs. Dacă se constată că bunurile au fost „transbordate” printr-o țară cu o rată tarifară mai mică, pentru a evita tariful aplicabil originii reale, acestea pot fi taxate cu 40% suplimentar, plus penalități.
Sumele colectate în momentul vămuirii sunt depuse în Fondul General al Departamentului Trezoreriei. Importatorii trebuie să dovedească „atenție rezonabilă” în interpretarea și aplicarea corectă a ratelor tarifare. Dacă vama descoperă că un produs a fost descris incorect în ceea ce privește cantitatea, categoria sau originea – fie intenționat, fie din neglijență – importatorul este obligat să plătească diferența și poate primi sancțiuni.
Schimbări pentru comerțul online
Administrația Trump a modificat regulile pentru coletele de valoare mică. Pachetele în valoare de 800 de dolari sau mai puțin nu vor mai beneficia de scutirea „de minimis”, indiferent de origine. Măsura va afecta cumpărătorii americani care folosesc platforme precum Shein sau Temu. Începând cu 29 august, coletele livrate prin curieri comerciali, precum FedEx, UPS și DHL, nu vor mai fi scutite de taxe. Pentru pachetele expediate prin poștă se vor aplica, timp de șase luni, taxe fixe cuprinse între 80 și 100 de dolari, în funcție de țara de origine, după care vor intra în vigoare tarifele standard.
Decretul din 31 iulie prevede tarife cuprinse între 11% și 41%, cele mai ridicate fiind aplicate Siriei. Uniunea Europeană, Japonia și Coreea de Sud se confruntă cu o suprataxă de 15%, în timp ce Mexicul a primit o prelungire de 90 de zile pentru negocierea unui acord. Tarifele pentru UE vor intra în vigoare pe 7 august, nu la 1 august cum era planificat inițial, pentru a permite armonizarea măsurilor.
India va plăti 25%, Taiwan 20%, Africa de Sud 30%, Elveția 39%, iar Serbia 35%. Canada va avea tarife de 35% pentru anumite produse în afara Acordului de liber schimb nord-american, măsură justificată de Casa Albă prin lipsa cooperării în reducerea fluxului de droguri precum fentanilul. Printre țările cu tarife ridicate se numără și unele dintre cele mai sărace: Siria – 41%, Laos și Myanmar – 40%, Libia – 30%, Irak – 35% și Sri Lanka – 20%.
Poziția Casei Albe și a președintelui
Donald Trump a declarat că noile tarife merg „foarte bine” și a subliniat că este „prea târziu” pentru țările vizate să le evite, dar nu exclude negocieri:
„Asta nu înseamnă că cineva nu va veni în patru săptămâni și va spune că putem ajunge la un fel de acord.”
Potrivit purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt, țările care nu au primit o notificare prealabilă sau nu au negociat un cadru comercial vor fi informate prin scrisoare sau ordin executiv. Unele state, precum Pakistanul, au ajuns la acorduri de reducere a tarifelor, în timp ce altele nu au avut această oportunitate.
Țările neincluse în ordin vor fi supuse unui tarif de bază de 10%. În ceea ce privește China, termenul pentru tarifele majorate este 12 august, cu posibilitatea unei prelungiri a armistițiului, aflată încă în discuție la Casa Albă.
