Surpriză mare. România, în topul țărilor din UE în care prețul locuințelor a scăzut în pandemie
Sursă: Pixabay
Surpriză mare în România, după ce țara noastră se află în topul țărilor din UE în care prețul locuințelor a scăzut în perioada pandemiei, în timp ce în restul Europei au crescut.
România este una dintre puținele țări din UE unde prețul locuințelor a scăzut. În mare, preţul caselor a crescut în majoritatea statelor membre UE, în trimestrul al treilea al anului trecut comparativ cu trimestrul al doilea, excepţie făcând doar patru state membre unde aceste preţuri au scăzut, iar cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Cipru (minus 4,8%) şi în România (minus 2,6%), arată datele publicate joi de Eurostat.
Țările cu cele mai mari creșteri de prețuri
Mai mult, în trimestrul al treilea al anului trecut comparativ cu trimestrul al doilea, preţul locuinţelor a crescut cu 1,3% în zona euro şi cu 1,4% în Uniunea Europeană. Ţările membre cu cele mai mari creşteri ale preţului locuinţelor, de la un trimestru la altul, au fost Ungaria (5,2%), Danemarca (4,2%) şi Letonia (3,7%).
În ritm anual, trimestrul trei 2020 comparativ cu trimestrul trei 2019, preţul locuinţelor a crescut cu 4,9% în zona euro şi cu 5,2% în Uniunea Europeană. Ţările membre cu cele mai mari creşteri anuale ale preţului locuinţelor au fost Luxemburg (13,6%) şi Polonia (10,9%). România se numără şi ea printre ţările unde preţul locuinţelor a crescut în ritm anual, cu 2,3%, dar este vorba de un avans mai modest decât cel de 6,6% înregistrat în trimestrul al doilea.
Ce spun datele INS pentru România
Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că un număr de 33.571 de locuinţe au fost finalizate în primele nouă luni din 2020 în România, în scădere cu 12.866 locuinţe faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. În trimestrul III din 2020, au fost terminate 18.725 locuinţe, în scădere cu 508 locuinţe, faţă de trimestrul similar din 2019. Pe medii de rezidenţă, în trimestrul III 2020, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (61,0%), precizează INS.
Ce s-a întâmplat cu piața imobiliară în 2020
Cumpărătorii din România vor acorda post-pandemie o importanţă mai mare independenţei vizavi de sistemele centralizate de apă, energie şi chiar de hrană, astfel că locuinţele vor fi echipate cu sisteme de filtrare a apei şi a aerului, dar şi cu facilităţi care permit lucrul de acasă, susţin reprezentanţi ai pieţei imobiliare, după cum transmite Agerpres.
Totodată, se constată o schimbare a focusului cumpărătorilor de locuinţe către afara oraşului, în detrimentul locuinţelor din interiorul oraşului.
“Criza COVID-19 a modificat semnificativ piaţa imobiliară la toate nivelurile, iar sectorul rezidenţial nu a făcut rabat. O parte dintre schimbările la care am fost martori în acest an sunt temporare şi cel mai probabil se va reveni ‘la normal’ după ce efectele pandemiei se vor diminua, însă unele se vor transforma în noua realitate. Cea mai mare parte a cererii pentru locuinţele din Loft Green Apartments vin din partea celor care deja deţin un apartament în interiorul oraşului. Principala motivaţie a schimbării focusului spre locuinţele în afara oraşului sunt dorinţa de a locui într-un loc aerisit, construit cu responsabilitate pentru mediu, dar şi pentru bugetul cumpărătorilor, dar care sa le ofere toate facilităţile pe care le-ar putea avea în oraş”, se menţionează în comunicat.
Jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Scriu, citesc și călătoresc, pe cât se poate, în pandemie și în viață. Mereu cu gândul la a fi informat, presa a devenit pentru mine mai mult un stil de viață decât un loc de muncă. Înțeleg importanța și chiar nevoia unei prezentări corecte și oneste a realității, într-o lume din ce în ce mai aglomerată și sufocată de idei și oameni care vor doar să își impună propriul punctul de vedere. Când nu scriu, îmi place să iau orașul la pas cu camera foto în mână. Din când în când, dacă beau destul vin, scriu poezii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





