Albert Einstein a vorbit la patru ani. Cam tot la fel şi Lucian Blaga. Isaac Newton a luat note mici în primele clase, iar profesorii l-au catalogat pe Thomas Edison ca fiind un elev mediocru. Winston Churcil a rămas repetent în clasa a şasea, iar Lev Tolstoi a fost dat afară din facultate. Luis Pasteur a absolvit Royal College cu rezultate mediocre la chimie.

Lista cu nume de referinţă în istoria civilizaţiei, care au contribuit la dezvoltarea omenirii graţie geniului cu care au fost hărăziţi, dar al căror talent a trecut neobservat de dascăli în perioada de formare, este lungă. Istoria abundă de întâmplări dramatice din viaţa oamenilor de geniu a căror recunoaştere s-a făcut, adeseori, post mortem. De ce? Pentru că marile talente nu intră în tiparele după care se măsoară, în mod obişnuit, oamenii. Numărul celor care ar fi putut fi consemnaţi în lista cu genii care au revoluţionat societatea umană ar fi putut fi cu mult mai mare dacă talentul acestora ar fi fost descoperit la timp şi ajutat să se dezvolte. Lipsa unui cadru de educare şi afirmare adecvat înzestrării lor deosebite a dus la pierderi incomensurabile în istoria omenirii.

Recomandarea 1284 din anul 1994 a Consiliului Europei este o recunoaştere a situaţiei defavorizate a copiilor supradotaţi şi a necesităţii de a le asigura acestora condiţii de învăţământ adecvate, care să le permită să-şi pună în valoare, pe deplin, potenţialul creator, talentele. Studiile şi observaţiile făcute de-a lungul timpului au demonstrat că tinerii supradotaţi şi talentaţi formează o categorie cu nevoi speciale, deoarece ei se confruntă cu probleme specifice în sistemul obişnuit de educaţie. Lipsa unui cadru adecvat înzestrării lor cu totul aparte poate duce, „pe de o parte, la pierderea înaltului lor potenţial creativ şi, pe de altă parte, există riscul apariţiei alienării, riscul abandonului şcolar şi al dezvoltării unui comportament antisocial“, după cum se precizează în răspunsul Comitetului de Miniştri adresat Consiliului Europei, în decembrie 2004.

Matematicianul Florin Colceag, preşedintele EDUGATE (Consorţiul Român pentru Educaţia Copiilor şi Tinerilor Supradotaţi şi Talentaţi) şi al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate Gifted Education) apreciază, conform datelor publicate în cercetări recente, că 5%-10% din populaţia lumii sunt persoane supradotate. Dintre aceştia, doar 2% se diferenţiază prin potenţial creator sau talente extrem de mari. „Experienţele au demonstrat că dezvoltarea economică, socială şi culturală este în directă legătură cu dezvoltarea educaţiei copiilor supradotaţi şi talentaţi“, afirmă cu convingere „antrenorul“ a sute de olimpici internaţionali care au dus faima României în lume. Ţările aflate acum în topul clasamentelor care indică gradul de dezvoltare al societăţii umane sunt cele care au dezvoltat economii funcţionale folosindu-se de potenţialul creator al oamenilor de excepţie. Acestea sunt şi cele care au dezvoltat sistemul „gifted education“.

Administraţia publică are geniul tărăgănelilor

Primele centre de „gifted education“, orientate către ştiinţe s-au dezvoltat în SUA, Australia, China, fosta URSS, dar şi în unele ţări europene. În Austria, Spania, Franţa, Anglia, Croaţia, există acum centre dedicate acestui sistem de educaţie. Reţeaua de instituţii dedicate „gifted education“ s-a extins de la grădiniţe până la nivel postuniversitar. În ultimii ai, au trecut la dezvoltarea sistemului şi Turcia, Emiratele Arabe, Republica Sud Africa etc.

Între vecinii noştri, în dezvoltarea sistemelor de educaţie a copiilor supradotaţi, se remarcă Serbia, Slovenia, Polonia, Ungaria şi Cehia. În România se fac proiecte „măreţe“ pentru copiii supradotaţi, dar niciunul nu a căpătat contur dincolo de declaraţiile efemere ale politicienilor sau ale celor care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Educaţiei. Oficialii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pasează de la unii la alţii responsabilitatea centrelor de excelenţă înfiinţate, pe rând, în 2001 şi 2003.

Cristian Mirescu, directorul Consiliului Naţional pentru Curriculă şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, refuză să răspundă la întrebări, pe motiv că se ocupă ce aceste centre de excelenţă de-abia din 20 august a.c. „Întrebaţi-o pe dna Preoteasa, pentru că dânsa a gestionat acest domeniu până acum.“ Liliana Proteasa, directorul învăţământului preuniversitar din cadrul MECT, se protejează cu argumente: „Hotărârile de înfiinţare a centrelor de excelenţă nu au devenit funcţionale. Centrul Naţional de Excelenţă, care trebuia să coordoneze centrele regionale, nu a funcţionat niciodată. A fost o problemă de sediu. S-a dat concurs pentru postul de director, dar lucrurile nu au mai continuat. Centrele au rămas în coordonarea inspectoratelor şcolare.“ În plus, explică interlocutoarea noastră, „nici nu s-a făcut o analiză ştiinţifică a ceea ce înseamnă supradotarea. Noi ne-am ocupat doar de olimpiade.“

Nici psihologii din România nu au prea multe de spus în privinţa tinerilor supradotaţi. În cabinetele de consiliere şcolară, nu se fac evaluări menite să identifice tinerii supradotaţi. Mariana Caluschi, preşedinta Asociaţiei Psihologilor de Familie caută, la rându-i, justificări: „Specialiştii din cabinetele de consiliere şcolară au foarte mulţi elevi arondaţi. Aproximativ 800 de elevi. Şi nici nu dispun de sisteme speciale de testare a copiilor supradotaţi. În plus, această depistare ar putea fi tardivă în cadrul şcolii. Familia este mediul în care se pot face observaţii timpurii asupra potenţialului şi talentelor copiilor. De aceea ne implicăm în dezvoltarea reţelei psihologilor de familie.“

Propuneri sunt multe. La începutul acestui an, a intrat în vigoare chiar şi o lege privind educaţia tinerilor supradotaţi şi capabili de performanţă înaltă. Legea nr. 17/2007 susţine înfiinţarea unui Centru Naţional de Instruire Diferenţiată. Nimeni nu a trecut la fapte, pentru că nu există niciun ban alocat de la buget. Între timp, din România pleacă tot mai mulţi tineri supradotaţi. Politicienii îşi aduc aminte de ei în campaniile electorale, când propun proiecte fantasmagorice pentru oprirea hemoragiei de creiere din România şi atragerea celor plecaţi peste hotare să-şi pună talentele în slujba altora.

«Gifted education»

La nivel global există o reţea vastă de instituţii şcolare şi universitare integrate în programul „gifted education“:
• Organizaţii mondiale: WCGTC: World Council for Gifted and Talented Children;
• Organizaţii continentale: ECHA: European Council for High Ability, pentru Europa;
• Organizaţii regionale si centre de cercetare: NAGTY: National Academy for Gifted and Talented Youth, pentru Marea Britanie.

În România, există o reţea de Centre de Excelenţă pentru Tineri Capabili de Performanţă, înfiinţată prin ordine ale miniştrilor educaţiei în mai multe oraşe de reşedinţă (Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Sibiu, Timişoara), care funcţionează în subordinea sau în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene.

Cea mai cunoscută organizaţie pentru educarea supradotaţilor este IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate Gifted Education). IRSCA Gifted Education a lansat primul Program Naţional Gifted Education. Acesta urmăreşte să ofere o educaţie copiilor supradotaţi şi talentaţi, potrivită nevoilor lor speciale. Detalii pe site: http://www.supradotati.ro.

Modele educationale

Educatia nationalista

• Este o educaţie de grup, specifică sec. al XIX-lea
• Dezvoltă cunoştinţele
• Predarea se face prin reproducere
FavorizeazĂ: 30%
– auditorii secvenţiali, indivizi obedienţi regulilor şi care merg pas cu pas
DefavorizeazĂ: 70%
– dintre cei defavorizaţi, 40% sunt vizualii spaţiali, indivizi creativi, intuitivi, dinamici în gândire
• Presupune existenţa unui sistem naţionalist stabil
• Sistemul generează crize prin proasta utilizare a forţei de muncă.

Leadership

Efectuat prin reprezentare de interese de grup.

Educatia epocii globalizarii („gifted education“)

• Este o educaţie individualizată
• Dezvoltă abilităţile
• Predarea se face prin programe specifice, bazate pe stiluri de predare şi stiluri de învăţare
• Favorizează deopotrivă auditorii secvenţiali şi vizualii spaţiali
– auditorii secvenţiali implementează soluţii;
– vizualii spaţiali vin cu soluţii
• Asigură o bună profesionalizare pe piaţa muncii
• Apar produse IT de educaţie care duc spre modele de educaţie globală
• Sistemul „gifted education“ soluţionează crizele.

Leadership

Antrenat prin abilităţi şi cunoştinţe specifice.

Ce inseamna «supradotat»?

Supradotarea se defineşte folosind diferiţi factori, printre care sunt enumeraţi ca fiind definitorii:

– IQ (coeficient de inteligenţă)

– SQ (coeficient de spiritualitate)

– EQ (coeficient de sensibilitate emoţională)

Prin folosirea factorului de tip IQ pentru identificarea supradotării, curba Gauss indică:

85-99 Normal inferior
100-114 Normal superior
115-129 Dotat
130-144 Cu abilităţi înalte
145-159 Supradotat
160-180 Profund supradotat
Peste 180 Geniu

Cercetările sugerează însă că există multiple forme de inteligenţă, nu numai cea de tip academic, aceasta fiind principala componentă măsurată în cadrul testului IQ.

Incubatorul de genii este în casa fiecăruia

71-7081-4647_florincolceag_mb6.jpgEducatie Florin Colceag spune că i-au trecut prin mână aproximativ o mie de supradotaţi, excelând în matematică, informatică, fizică, economie, medicină, lingvistică, politologie, muzică, biologie, balet etc. Din 1984, s-a ocupat de loturile din Bucureşti pentru olimpiadele de matematică, naţionale şi internaţionale. Tinerii pregătiţi de matematicianul român au câştigat zeci de medalii internaţionale. Acum, numără pe degetele de la o mână numărul celor care au mai rămas în ţară.

Capital: Este o mare foame de inteligenţe la nivel mondial. România s-a dovedit un bun exportator de creiere în decursul anilor, iar acum, mai mult ca niciodată.

Florin Colceag: Este un sistem vicios la nivel politic, iar acesta se reflectă şi în plan economic. Dacă un lider este mediocru, el nu-şi va pune subalterni mai buni pentru că se va teme. Va alege subalterni mediocri. Aceştia, pentru a putea rămâne pe posturile lor, devin obedienţi. Această obedienţă existentă la nivel de sistem central se transmite la toate nivelurile, ceea ce duce la un stat totalitar, condus de un individ mediocru. Aici este marea problemă, pentru că de la acest nivel nu pornesc iniţiativele. Se frânează totul.

Capital: Avem o astfel de conducere statală?

Florin Colceag: Mă băgaţi în corzi! Nu eu sunt cel chemat să comentez. Se vede cu ochiul liber, după rezultatele care se obţin. În sistemul de conducere a României sunt şi oameni competenţi, dar cei mai mulţi sunt aleşi pe alte principii decât capacitatea sau performanţele profesionale.

Capital: Care este coeficientul de inteligenţă pe care ar trebui să-l aibă un lider?

Florin Colceag: Un lider capabil să facă ceva şi să fie respectat are un coeficient IQ de aproximativ 150. Noi acum ne aflăm la momentul istoric al „uciderii pruncilor“, deoarece tipul de lider pe care-l avem este unul care se teme că vine altul să-i ia locul. În ţările dimprejurul nostru s-au creat centre sau institute naţionale pentru tineri supradotaţi. Acestea atrag tinerii, fac cercetări deosebite, ceea ce se vede în dinamica dezvoltării economiei acestor state. Universitatea Warwik din Marea Britanie a dat recent un comunicat prin care anunţă că-şi deschide porţile pentru o mie de copii cu abilităţi deosebite din toată lumea. Aceştia vor primi o educaţie gratuită. Eu am făcut presiuni pentru înfiinţarea acestor „oaze“ şi în România, dar lucrurile se mişcă foarte greu. Sistemul naţionalist de educaţie nu permite dezvoltarea liderilor capabili să soluţioneze crizele cu care ne confruntăm acum.

Capital: În pofida declaraţiilor, în ultimii ani, de fapt, s-a stopat dezvoltarea talentelor în România.

Florin Colceag: Nu. În perioadele de haos apar cele mai multe genii. Explicaţia este dată de faptul că oamenii trebuie să facă faţă unor situaţii cu totul deosebite, incerte, care le favorizează dezvoltarea intelectuală. România, la fel ca Israel, Rusia, China, India, beneficiază de o categorie specială de copii, cu inteligenţe deosebite. Aceştia pot fi strategii de mai târziu, dacă sunt bine antrenaţi.

Capital: Cum îi descoperim?

Florin Colceag: Sunt mai multe căi. Avem la dispoziţie o mulţime de sisteme de investigare şi testare ştiinţifică. La trei ani, copilul are clar conturat profilul talentelor. Din cauza reacţiei de tip „neolitic“ a părinţilor, care nu au capacitatea să-i răspundă la întrebări, să-l încurajeze în cercetare, descoperire, copilul cade în oniric, în joc. Se întrerupe contactul cu adultul şi nu-şi mai dezvoltă abilităţile. Dacă nu te ocupi de copil, el nu mai creşte foarte bine.

Capital: Îl dăm la şcoală sau la diverse cursuri. Acum este o adevărată modă.

Florin Colceag: Este un mod de a te spăla pe mâini, pentru că şcolile sunt un al doilea factor de frânare. Îl duc într-un loc în care liderul este profesorul care foarte rar încurajează copilul să pună întrebări penetrante, pentru că se teme că nu ştie să răspundă.

Capital: Înseamnă că avem nişte mecanisme extraordinar de bine puse la punct pentru frânarea inteligenţei.

Florin Colceag: Da, pentru că sistemul nostru naţionalist de învăţământ nu are nevoie de genii, ci de oameni obedienţi, de auditori secvenţiali. Vizualii spaţiali sunt extraordinar de creativi, nu suportă nedreptăţile şi din această cauză sunt nişte contestatari la adresa puterii şi a organizării administrative.

Capital: Care este rata de pierdere a acestor talente în România?

Florin Colceag: Este mare peste tot. În SUA este o rată de pierdere a copiilor supradotaţi de 50%. În România, este de 80%. Din cei 20% care sunt încurajaţi să se dezvolte, 80% pleacă apoi peste hotare.

Capital: Se întâmplă să clacheze supradotaţii şi la ce vârstă?

Florin Colceag: Da. Şi la toate vârstele, dacă nu sunt „hrăniţi“. Majoritatea oamenilor dezvoltă inteligenţa atâta timp cât li se cere şi până unde le-o cere sistemul. Ce avantaj competitiv are un om inteligent într-o societate riguros construită piramidal? Cum priveşte această societate un om generos? Cam… prost. Dar pe unul inteligent? Ca pe un… ciudat. Societatea impune limitări şi majoritatea oamenilor se dezvoltă până în momentul în care intră în contradicţie cu societatea. Foarte puţini au curajul să meargă mai departe.

«Haosul şi incertitudinea favorizează dezvoltarea indivizilor supradotaţi»
Florin Colceag, preşedintele EDUGATE
şi IRSCA Gifted Education