Taxa de utilizare a reţelei de drumuri, celebra rovinietă, va fi eliminată în 2010-2011, afirmă ministrul Transporturilor, Ludovic Orban. Cea mai importantă sursă de venit a Companiei de Autostrăzi ar urma să fie compensată ori cu majorarea accizelor la carburanţi, ori cu taxe aplicate la vânzarea pieselor de schimb auto.

Capital: În aprilie aţi spus că nu sunteţi de acord cu taxa de autostradă, pentru că aceasta contravine directivelor UE, în România existând şi sistemul de vinietă. Acum v-aţi răzgândit.

Ludovic Orban: Am spus că există o directivă care stabileşte că atunci când introduci taxa eşti obligat să renunţi la vinietă, pentru că nu se poate menţine în paralel şi sistemul de taxare şi vinieta. Introducerea taxei trebuie să aibă loc în momentul în care se soluţionează problema finanţării întreţinerii drumurilor naţionale, pentru că aplicarea ei ar însemna practic desfiinţarea vinietei, ceea ce ar priva Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale de o parte din venituri. Taxa de autostradă este cel mai bun principiu, deoarece nu are rost să grevezi fiscal, să pui pe umerii unor oameni care nu beneficiază de transportul pe autostradă obligaţia de a suporta fiscal această sarcină. Din acest motiv, principiul taxei pentru acele autostrăzi care se vor realiza în sistem de concesiune de lucrări publice este cel mai etic şi cel mai normal.
 
Capital: Adică anunţaţi dispariţia vinietei?

Ludovic Orban: Pe toate autostrăzile care vor fi construite în concesiune, din momentul în care vor fi finalizate, se va introduce taxarea accesului autovehiculelor. Dar, pe Autostrada Soarelui nu se va pune taxă. Este construită din finanţări externe, pe efortul bugetar al statului şi nu se va introduce taxă. Desfiinţarea vinietei, practic înlocuirea acesteia cu alte surse de venit, se va realiza când se va preda primul tronson de autostradă (realizat în parteneriat public-privat, n.red), peste trei-patru ani.
 
Capital: Cu ce taxe veţi înlocui vinieta?

Ludovic Orban: Cu alte mecanisme de finanţare: procent din acciza pe combustibil ori cu tot ceea ce înseamnă venituri din piese de schimb auto. Sunt surse de venit care asigură mentenanţa drumurilor naţionale şi în alte ţări.
 
Capital: Ce cuantum credeţi că trebuie să aibă o taxă de autostradă pentru a fi corectă?

Ludovic Orban: Aici depinde de dificultatea lucrărilor. Una înseamnă 100 de kilometri în câmpie, alta înseamnă 100 de kilometri pe ruta Comarnic-Braşov, unde se sapă în munte. Aşadar, taxa va fi diferenţiată. Ea se negociază la sânge între constructor şi beneficiar. Un alt element este costul de întreţinere. În al treilea rând, ea depinde şi de un parametru pe care nu poţi să-l depăşeşti, de venitul pe care îl are populaţia, de gradul său de suportabilitate. Dacă introduci o taxă prea mare, oamenii nu vor folosi autostrada, iar asta va fi în dezavantajul atât al beneficiarului, cât şi al constructorului. Nu în ultimul rând, decisivă este perioada în care se dă în operare, pentru cel care a construit autostrada. Dacă îi dai pe 30 de ani, recuperarea investiţiei se face pe o perioadă mult mai lungă, şi atunci nivelul taxei va fi mai redus. Oricum, la nivelul UE, există o preocupare foarte serioasă pentru menţinerea taxei pe autostradă la un nivel rezonabil, în care se discută recuperarea costurilor, plus o marjă de profit de 10-12%. În ceea ce priveşte modalitatea de taxare, aceasta va face obiectul negocierii contractului de concesiune cu firmele care vor câştiga licitaţiile.
 
Capital: Spuneţi că veţi concesiona o mare parte din ceea ce înseamnă construcţia de autostrăzi. Totuşi, în acest moment, nu se află în derulare nici măcar un contract de concesiune.

Ludovic Orban: Da, pentru că pregătirea unui contract de concesiune este o operaţiune laborioasă, care presupune extrem de mulţi paşi procedurali. Gândiţi-vă că până acum în România nu s-a realizat niciun astfel de contract.
 
Capital: Din ce surse aveţi de gând să cofinanţaţi fondurile structurale?

Ludovic Orban: Şi de la buget, şi din credite externe. E coadă la credite externe! Sectorul de investiţii în infrastructură este un sector pentru care există un interes maxim din partea sistemului financiar-bancar. La ora actuală, BERD, dar şi alte structuri instituţionale, cele internaţionale, dar şi o serie de bănci private şi-au exprimat în mod clar interesul.
 
Capital: Şi-au manifestat interesul, dar aţi început vreo negociere?

Ludovic Orban: Negocierile cu instituţiile financiare depind de moment. De exemplu, pentru cofinanţare, pentru programul operaţional sectorial încă nu am început negocierile. În plus, discuţiile sunt purtate nu numai de Ministerul Transporturilor, ci în special de Ministerul Finanţelor, care are obligaţia de a asigura cofinanţarea la tot ce înseamnă program operaţional sectorial sau memorandum de finanţare din partea unei bănci sau a unei instituţii financiare internaţionale.
 
Capital: În concluzie, abia la anul vor începe aceste negocieri.

Ludovic Orban: Cu siguranţă. Dar, suntem în negocieri cu diverse instituţii pentru tot felul de proiecte. Cu Banca Europeană de Investiţii avem negocieri programul BEI 2, unde trebuie aprobat prin lege memorandumul de finanţare, de asemenea suntem în negocieri pentru finanţarea tronsonului de metrou Piaţa Universităţii-Drumul Taberei.
 
Capital: În ianuarie 2005 a fost semnat un memorandum cu Banca Mondială prin care aceasta acorda finanţare pentru cinci şosele ocolitoare. Niciuna nu a fost începută. Stiţi cât a plătit România drept  comisioane de neutilizare a acestor bani?

Ludovic Orban: A plătit aproape 800.000 de euro, pentru că acest proiect a fost întârziat. Este inacceptabil ca memorandumul de finanţare să fie aprobat prin lege încă din ianuarie 2005, dar până în 2007 să nu se dea nici măcar ordinul de începere a lucrărilor. Am accelerat toate procedurile şi lucrările vor începe fie în cursul acestui an, pentru două centuri, fie la începutul anului viitor.
 
Capital: Câţi kilometri de autostradă credeţi că se vor construi în mandatul dumneavoastră?

Ludovic Orban: Nu pot să vă dau răspunsul, pentru că nu ştiu cât voi fi ministru.   

Drumul rovinietei

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încasat din aplicarea tarifului de utilizare a drumurilor, în 2005, 157,4 milioane euro, în 2006, 121,8 milioane euro, iar până în mai 2007, 73,5 milioane euro.

Cunoscută sub numele de „taxa Băsescu“, rovinieta a fost introdusă, prima dată, la 1 august 1997, pe vremea când actualul preşedinte era ministrul Transporturilor. S-a renunţat la ea în 2000.

În 2002, Miron Mitrea reintroduce rovinieta. Din 2005, taxa de utilizare a drumurilor publice este diferenţiată în funcţie de categoria vehiculului şi de emisiile poluante.