Summitul G7 din Canada va fi dominat de crize globale – nu cele prevăzute inițial

Întâlnirea liderilor G7 programată pentru săptămâna viitoare în Canada va fi marcată de tensiuni internaționale, dar nu neapărat cele așteptate. Dacă inițial se intenționa să se discute despre invazia rusă în Ucraina și despre tensiunile comerciale generate de politica tarifară a lui Donald Trump, agenda s-a schimbat radical odată cu atacul Israelului asupra Iranului. În acest context, atenția principală va fi îndreptată spre conflictul din Orientul Mijlociu, relatează BBC.

Decizia israeliană va forța statele membre să reevalueze prioritățile și să caute soluții pentru a gestiona riscurile unei escaladări regionale. Deși Israelul nu a avut nevoie de un acord oficial din partea SUA, influența președintelui american asupra lui Netanyahu este considerabilă, ceea ce face ca poziția Casei Albe să fie esențială.

Un conflict extins în Orientul Mijlociu poate afecta grav securitatea globală și prețurile energiei.

Începând de duminică, liderii celor mai puternice economii occidentale se vor reuni în stațiunea montană Kananaskis din Alberta. Aceștia sunt conștienți că un conflict extins în Orientul Mijlociu poate afecta grav securitatea globală și prețurile energiei. Cu toate acestea, este puțin probabil ca statele membre să ajungă la o viziune unitară. Lideri precum britanicul Keir Starmer sau Emmanuel Macron au cerut calm și reducerea tensiunilor, în timp ce premierul japonez Shigeru Ishiba a condamnat ferm atacurile Israelului. Trump, în schimb, le-a apreciat, descriindu-le drept „remarcabile”.

Mark Carney, noul premier canadian, spera ca reuniunea să fie una simbolică – sărbătorind 50 de ani de la înființarea G7 – și să evite ciocniri directe cu Trump. Agenda inițială includea teme relativ consensuale: tranziția energetică, lanțurile de aprovizionare, digitalizarea și prevenirea incendiilor de vegetație. Subiecte precum schimbările climatice fuseseră minimizate tocmai pentru a nu stârni reacții din partea fostului președinte american. De altfel, pentru a evita neînțelegerile, autoritățile canadiene au ales să nu publice un comunicat final, optând pentru declarații scurte și concrete.

Ecouri din trecut

Canadienii nu au uitat episodul din 2018, când un summit G7 găzduit tot de ei s-a încheiat brusc după ce Trump s-a retras din sprijinul pentru comunicatul final, supărat pe declarațiile lui Justin Trudeau. Carney, prudent, ar putea încerca să evite o asemenea situație oferindu-i lui Trump o vizită relaxată la clubul de golf local.

Un G7 fragmentat

Summit G7. În spatele precauției, se ridică o întrebare esențială: mai are G7 relevanță într-o lume în care Trump promovează acordurile bilaterale și contestă multilateralismul? Este clar că reuniunea nu va fi una confortabilă. Pentru mulți, întrebarea reală este dacă grupul mai funcționează ca o echipă unită.

Prezența unor lideri noi – precum premierii Starmer, Merz, Ishiba sau chiar Carney – poate aduce o dinamică diferită. Deși Macron și Meloni au experiență și relații solide cu Washingtonul, este de urmărit dacă Trump va coopera sau va căuta conflicte. Participanții invitați din țări precum India, Brazilia, Australia sau Mexic nu se preconizează că vor provoca tensiuni suplimentare.

Cele mai mari provocări ale reuniunii va fi poziția lui Trump asupra comerțului internațional

Una dintre cele mai mari provocări ale reuniunii va fi poziția lui Trump asupra comerțului internațional. G7 a fost creat tocmai pentru a coordona răspunsurile la crize economice globale, însă politicile protecționiste ale SUA subminează această misiune. Liderii europeni și asiatici vor încerca să-i transmită lui Trump că, în contextul rivalității cu China, are mai mult de câștigat colaborând cu aliații decât impunându-le taxe.

După cum spune Josh Lipsky de la Atlantic Council, este greu să construiești o strategie comună împotriva Rusiei sau Chinei dacă un membru al G7 afectează economia celorlalți.

Ucraina – pe fundalul incertitudinii

Summit G7. Președintele Zelenski va participa marți la summit, încercând să obțină un angajament clar din partea lui Trump privind sprijinul pentru Ucraina. Aliații doresc sancțiuni mai dure contra Rusiei, inclusiv reducerea plafonului de preț la petrolul rusesc. În prezent, se discută scăderea pragului de la 60 la 45 sau chiar 30 de dolari pe baril. Nu este clar dacă Trump va susține aceste măsuri, iar lipsa sprijinului american ar putea forța ceilalți să acționeze unilateral.

În plus, se ia în calcul un nou set de sancțiuni mai dure, ce vizează industria energetică, băncile și sectorul militar al Rusiei. Unii senatori americani propun chiar taxe pentru țările care cumpără petrol ieftin din Rusia – precum India sau China.

Un club în derivă?

Summit G7. G7 era văzut ca „bordul de conducere” al lumii democratice. Dar acest summit ar putea arăta că influența sa scade, mai ales în contextul diviziunilor interne și al reorientărilor geopolitice.

Ce urmăresc liderii participanți?

  • Anthony Albanese (Australia): vrea să obțină scutiri de tarife pentru exporturile australiene.
  • Ursula von der Leyen & Antonio Costa (UE): caută susținere pentru sancțiuni mai dure contra Rusiei.
  • Claudia Sheinbaum (Mexic): dorește garanții că politicile sale privind imigrația și drogurile vor fi luate în serios.
  • Cyril Ramaphosa (Africa de Sud): vrea să convingă liderii să participe la G20-ul găzduit de Pretoria.
  • Donald Trump (SUA): urmărește avantaje comerciale, dar ceilalți lideri vor să discute războiul din Ucraina și criza din Gaza.
  • Emmanuel Macron (Franța): încearcă să salveze imaginea unității transatlantice.
  • Friedrich Merz (Germania): dorește să afirme stabilitatea Germaniei după schimbările interne.
  • Giorgia Meloni (Italia): caută să joace un rol de echilibru între Europa și Trump.
  • Lee Jae-Myung (Coreea de Sud): vrea să reconsolideze relațiile internaționale după turbulențele interne.
  • Keir Starmer (Marea Britanie): caută sprijin pentru Ucraina și să se alăture grupului liderilor moderați.
  • Luiz Inacio Lula da Silva (Brazilia): promovează agenda verde și încearcă să demonstreze că Brazilia nu este antioccidentală.
  • Mark Carney (Canada): vizează consolidarea relațiilor comerciale și politice dincolo de SUA.
  • Narendra Modi (India): dorește să reafirme rolul Indiei ca lider al Sudului Global și să detensioneze relațiile cu Ottawa.
  • Shigeru Ishiba (Japonia): încearcă să obțină concesii comerciale din partea SUA.
  • Volodimir Zelenski (Ucraina): are ca obiectiv obținerea unei întâlniri directe cu Trump și sprijin militar continuu.