Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), tarile dezvoltate se angajeaza sa reduca subventiile destinate agricultorilor proprii si sa diminueze nivelul barierelor vamale. In schimb, tarile sarace garanteaza celor bogate ca produsele industriale si serviciile vor avea un acces mai facil pe pietele lor. In termeni mai generali, acordul, semnat la Geneva la 31 iulie, deblocheaza discutiile privind liberalizarea generala a comertului international, discutii care se impotmolisera din cauza cerbiciei cu care tarile bogate interveneau pe piata in favoarea propriilor fermieri. Astfel, au devenit ilegale subventiile pentru exporturile de produse agricole sau ajutoarele financiare pentru utilizarea unor produse locale in locul importurilor, doua proceduri care distorsionau concurenta la nivel global. Raman in picioare acele subventii denumite „adresabile”, care pot fi utilizate pana in momentul in care o alta tara le considera daunatoare (si demonstreaza acest lucru!) pentru propriile produse agricole. Aceste subventii vor putea fi deci eliminate treptat, pe masura ce OMC le va considera ilegale. Ce se va intampla cu fermierii europeni dupa ce vor pierde subventiile de la Bruxelles? Evolutiile sunt greu de anticipat, dat fiind faptul ca acordul este foarte recent. In primul rind, ponderea exporturilor vrac (cereale, fructe, fainuri etc) se va diminua, in favoarea produselor procesate, care deja reprezinta 53% din totalul exporturilor europene. Unele sectoare, precum zaharul si tutunul, se vor baza tot mai mult pe importuri, care sunt mai ieftine decit materiile prime din Europa. Datorita acestor tendinte, fermierii se vor orienta tot mai mult catre nevoile industriei de procesare decat catre oportunitatile de export vrac. Uniunea Europeana a exportat anul trecut produse agricole si alimentare in valoare de 60,9 miliarde de euro, valoare sensibil egala cu cea a exporturilor, de 60,4 miliarde. Uniunea Europeana: dezvoltare rurala, nu subventiiDupa ani de negocieri, Uniunea Europeana, care isi subventioneaza in prezent cu larghete fermierii, a acceptat sa inceteze aceasta practica, cu unele exceptii insa, cum ar fi cazul produselor „strategice”, care pot fi definite ca atare de fiecare tara in parte. Efectele pe termen lung asupra agriculturii europene (si a celei romanesti) nu pot fi decat estimate, detaliile acordului urmand sa fie stabilite anul viitor. Cert este ca grosul subventiilor agricole vor disparea la o data care inca nu a fost stabilita de partile ce au negociat acordul. Tarile europene au fost de acord sa inchida robinetul subventiilor agricole, dar nu brusc, ci pe parcursul a mai multor ani. Diminuarea subventiilor agricole va afecta inevitabil si fondurile venite de la Bruxelles pentru agricultorii nostri. Potrivit lui Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), nu se pune problema diminuarii fondurilor deja convenite cu Uniunea Europeana pentru perioada 2007- 2009: „Acordul stabilit cu UE nu se schimba. Abia din 2010, intelegerea dintre tarile bogate si cele in curs de dezvoltare ar putea afecta fondurile destinate tarii noastre”. Nici atunci nu le va fi foarte greu fermierilor nostri, pentru ca Bruxelles-ul s-a asigurat din timp ca zona rurala din Uniunea Europeana va primi, intr-un fel sau altul, fonduri comunitare. „Gaselnita” se numeste dezvoltare rurala si a devenit deja principalul canal de distribuire a fondurilor comunitare catre zona rurala din UE. Cei mai multi bani care vor veni de la Bruxelles, incepand cu 2007, sunt destinati acestui domeniu si mai putin subventionarii directe sau indirecte a productiei agricole. Nu putem vorbi deci de secarea afluxului de bani europeni catre agricultura noastra. Dezvoltarea rurala este un termen care desemneaza o multitudine de masuri, de la finantarea lucrarilor de canalizare din mediul rural, pana la stimularea tinerilor de a prelua de la fermierii batrani exploatatiile acestora. Alte domenii care primesc bani prin intermediul capitolului de dezvoltare rurala se refera la investitiile in protectia mediului, turismul agrorural, subventionarea agriculturii ecologice sau la suportarea de catre Bruxelles a costului cursurilor de specializare/formare profesionala ale locuitorilor de la sate. Toate aceste programe sustin nivelul de trai al fermierilor occidentali, care isi pot permite sa activeze in continuare in agricultura, chiar daca preturile produselor agricole vor scadea, ca urmare a concurentei venite din partea tarilor aflate in curs de dezvoltare.Daca degetul acuzator al tarilor sarace se va indrepta insa catre fondurile destinate dezvoltarii rurale, atunci cuantumul banilor veniti de la Bruxelles pentru agricultorii nostri se va diminua semnificativ. Sa speram ca pana atunci vom avea la sat un standard compatibil cu cel din Uniunea Europeana.

Ce prevede acordul In domeniul agriculturii?
· Tarile bogate vor elimina subventiile destinate exporturilor la o data care va fi stabilita de comun acord. UE va reduce subventiile cu circa 3 miliarde de euro, in timp ce SUA vor diminua fondurile destinate schemelor de creditare a exporturilor si ajutoarelor alimentare.
· Toate tarile, cu exceptia celor mai sarace, se angajeaza sa diminueze barierele in calea comertului cu produse agricole. Exceptie fac produsele sensibile, definite ca atare de fiecare tara in parte.
· Tarile bogate s-au angajat sa-si diminueze „substantial” masurile de distorsionare a pietei. Incepand cu primul an de aplicare, fondurile destinate acestor masuri vor fi diminuate cu 20%.
· Tarile mai sarace isi vor reduce barierele comerciale intr-o proportie mai mica decit cele bogate.
· Subventiile americane pentru cultura bumbacului vor fi tratate ca un capitol distinct in cadrul negocierilor generale privind agricultura si nu vor beneficia de statut special, asa cum solicitasera initial statele in curs de dezvoltare, care sperau intr-o solutionare rapida a problemei.

un miliard de euro pe an pentru dezvoltare rurala
· Potrivit lui Nicolae Istudor, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, pentru primii trei ani de la aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, pachetul financiar destinat dezvoltarii rurale ajunge la trei miliarde de euro.
· Initial, suma oferita de catre europeni s-a ridicat la doar 2,4 miliarde, insa accentul pus pe dezvoltare rurala, in defavoarea subventionarii productiei agricole a „umflat” cu 600 de milioane de euro sumele care se vor indrepta catre sate si comune.
· Subventionarea productiei agricole se va ridica, in perioada 2007 – 2009, la 881 de milioane de euro (plati directe). Fermierii vor primi acesti bani indiferent de volumul productiei realizate.
· Masurile destinate pietei (precum subventionarea stocarii unor produse) adauga inca 732 de milioane de euro la capitolul de subventii destinate productiei agricole.