Zona euro, creștere simbolică, dar neașteptat de pozitivă
Potrivit datelor publicate de Eurostat, economia zonei euro a crescut cu 0,1% în al doilea trimestru din 2025, față de trimestrul precedent. Este o evoluție modestă, dar care a depășit așteptările analiștilor intervievați de Reuters, care anticipau o stagnare completă a PIB-ului.
Pentru comparație, în primul trimestru din 2025, zona euro crescuse cu 0,6%, o performanță susținută de importurile accelerate înaintea impunerii noilor tarife comerciale ale SUA.
Economistul Jack Allen-Reynolds, de la Capital Economics, a comentat că această decelerare era anticipată, întrucât efectul de „achiziție de avans” s-a estompat. El a subliniat totodată că economia europeană a demonstrat o surprinzătoare reziliență în fața incertitudinilor comerciale generate de SUA.
Cel mai vulnerabil mare jucător al Europei
Datele publicate miercuri de biroul federal de statistică, Destatis, au arătat că economia Germaniei s-a contractat cu 0,1% în al doilea trimestru. Deși scăderea este conformă cu estimările analiștilor, ea vine după o creștere revizuită de doar 0,3% în primul trimestru. Această tendință accentuează temerile legate de fragilitatea economiei germane.
Destatis a menționat că investițiile în echipamente și construcții au fost în scădere, iar creșterile modeste în consumul privat și guvernamental nu au fost suficiente pentru a inversa tendința negativă. Lipsa de apetit investițional, împreună cu presiunile externe din cauza tarifelor comerciale, contribuie la imaginea unui climat economic tensionat în cea mai mare economie a Europei.
SUA revine în forță cu o creștere de 3% în al doilea trimestru
Într-un contrast clar, Departamentul Comerțului din SUA a anunțat o creștere economică de 3% pentru al doilea trimestru al anului, depășind cu mult estimările de 2,3% formulate de Dow Jones. Creșterea vine după o scădere de 0,5% în primul trimestru, cauzată de reducerea importurilor și de o scădere a cheltuielilor de consum.
Heather Long, economist-șef la Navy Federal Credit Union, a explicat că „reziliența” este cuvântul care definește această perioadă economică. Cheltuielile de consum au crescut cu 1,4%, față de doar 0,5% în trimestrul anterior, arătând o revenire a încrederii populației.
Un element important l-a constituit scăderea masivă a importurilor, cu 30,3%, după o creștere de aproape 38% în trimestrul I. Această prăbușire a importurilor a avut un efect benefic asupra PIB-ului, îmbunătățind balanța comercială. În schimb, exporturile au scăzut cu 1,8%, iar investițiile rezidențiale au înregistrat o contracție de 4,6% din cauza dobânzilor ridicate.
Inflația, sub control în SUA, dar încă prezentă
Indicele cheltuielilor de consum personal (PCE), indicatorul-cheie urmărit de Rezerva Federală, a crescut cu 2,1%, ușor peste ținta de 2% a băncii centrale. Inflația de bază (fără energie și alimente) a scăzut la 2,5%, de la 3,5% în primul trimestru, ceea ce semnalează o stabilizare a presiunilor inflaționiste.
În acest context, Fed este așteptată să mențină dobânda de politică monetară în intervalul 4,25%–4,5%, unde se află din decembrie 2024.
Piețele financiare au reacționat moderat la aceste date. Randamentele obligațiunilor europene au crescut cu sub un punct de bază, iar bursele au avut evoluții mixte. În SUA, indicii bursieri au înregistrat ușoare variații pozitive, iar dolarul s-a apreciat marginal.
Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat pe platforma Truth Social, afirmând că „nu există inflație”, cerând din nou reducerea dobânzilor pentru a susține achizițiile de locuințe.
