Deficitul bugetar al României a crescut față de 2,95% din PIB în primele patru luni ale anului și a fost aproape similar cu cel din perioada similară din 2024, când s-a situat la 3,41% din PIB. Comparativ cu anul precedent, deficitul a crescut în valoare absolută de la 60,10 miliarde lei.
Deficitul bugetar s-a adâncit față de începutul anului
Veniturile totale înregistrate în această perioadă au fost de 256,00 miliarde lei, în creștere cu 13,6% față de aceeași perioadă din 2024. Această evoluție a fost determinată de avansul veniturilor curente și al celor provenite din fonduri europene, cu o creștere a ponderii totale în PIB cu 0,7 puncte procentuale. Veniturile curente au crescut cu 0,5 puncte procentuale, iar cele din fonduri europene cu 0,2 puncte procentuale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 25,71 miliarde lei, cu un avans de 21,7% față de aceeași perioadă din 2024. Această creștere s-a datorat în principal majorării impozitului pe dividende, care a crescut cu 86,3%, dar și eliminării facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Impozitul pe salarii a înregistrat o creștere de 21,3%, depășind dinamica fondului de salarii (12,1%).
Contribuțiile de asigurări au însumat 87,17 miliarde lei, cu o creștere anuală de 11,5%, sub dinamica fondului de salarii. Acest lucru se explică parțial printr-un transfer mai ridicat către pilonul II de pensii (9,0 miliarde lei față de 6,9 miliarde lei în perioada similară din 2024). În luna mai, încasările din contribuții au crescut semnificativ datorită plăților efectuate pentru Declarația Unică (D 212).
Bugetul general consolidat a înregistrat plăți totale de 320,23 miliarde lei
Impozitul pe profit a adus la buget 10,50 miliarde lei, în creștere cu 4,1%, iar TVA-ul net a totalizat 48,99 miliarde lei, cu o creștere de 2,3%. Evoluția încasărilor din TVA reflectă o creștere a rambursărilor (+8,4%) și o dinamică mai slabă a cifrei de afaceri, pe fondul unui efect de bază ridicat.
Accizele au generat venituri de 18,51 miliarde lei, cu o creștere anuală de 17,1%, impulsionată de accizele pe tutun (+19,3%) și pe produse energetice (+16,8%). Veniturile nefiscale s-au ridicat la 21,01 miliarde lei (+19,3%), incluzând și recuperarea unui ajutor de stat de 1,6 miliarde lei de la CFR Marfă în luna martie.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile s-au ridicat la 21,98 miliarde lei, cu o creștere de 32,8% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a înregistrat plăți totale de 320,23 miliarde lei în perioada analizată, în creștere nominală cu 12,2% față de 2024. Exprimate ca procent din PIB, acestea au crescut de la 16,2% la 16,9%.
Cheltuielile de personal au fost de 71,07 miliarde lei
Cheltuielile de personal au fost de 71,07 miliarde lei (+11,3%), reprezentând 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât în anul anterior. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 38,30 miliarde lei (+0,8%), fiind influențate de majorările înregistrate în bugetul sănătății pentru decontarea medicamentelor.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 6,86 miliarde lei, ajungând la 22,86 miliarde lei. Asistența socială a însumat 106,21 miliarde lei (+15,2%), evoluția fiind marcată de recalcularea pensiilor conform Legii nr. 360/2023 și de plățile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, în sumă de 1,70 miliarde lei.
Subvențiile au totalizat 5,76 miliarde lei, reprezentând sprijin pentru transportul de călători, producători agricoli și pentru compensarea energiei consumate de firmele noncasnice. Alte cheltuieli, cum ar fi bursele pentru elevi și studenți, sprijinirea cultelor și despăgubirile civile, au însumat 7,73 miliarde lei.
Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au ajuns la 25,77 miliarde lei, în creștere cu 23,9%. Cheltuielile pentru investiții, care includ și programele de dezvoltare din surse interne și externe, au fost de 40,57 miliarde lei, cu 7,33% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
