Spirits România cere reducerea urgentă a accizei la alcool: Acciză majorată cu 27%, încasări în creștere ale ANAF cu doar 1,3%

Spirits România solicită Ministerului Finanţelor reducerea urgentă a accizei la băuturile spirtoase, avertizând că îngheţarea taxelor în 2027 nu este o măsură suficientă. Majorările din ultimii doi ani au dus la o gaură bugetară de 160 de milioane de lei, în timp ce piaţa neagră a explodat, depăşind 40% din consum şi punând în pericol sănătatea populaţiei.

Spirits România solicită Ministerului Finanţelor reducerea urgentă a accizei la băuturile spirtoase

Producătorii şi distribuitorii de băuturi spirtoase din România solicită Ministerului Finanţelor o măsură fermă de reducere a accizei, avertizând că o simplă îngheţare a nivelului actual al taxelor pentru anul 2027 este insuficientă. Asociaţia patronală reprezentativă a industriei, Spirits România, arată că majorările succesive aplicate în ultimii doi ani s-au dovedit un eşec economic, conducând la scăderea volumelor fiscalizate, la o gaură bugetară masivă şi la stimularea pieţei negre.

Reprezentanţii industriei subliniază că situaţia actuală necesită o corecţie imediată din partea autorităţilor pentru a restabili un echilibru pe piaţă şi pentru a proteja atât veniturile statului, cât şi sănătatea consumatorilor.

„Simpla îngheţare a taxelor pentru anul 2027 nu mai este o soluţie suficientă în condiţiile în care majorările excesive de acciză din ultimii doi ani au fost o măsură exagerată, care şi-a dovedit eşecul.

Reducerea accizei trebuie asumată ca o măsură de corecţie necesară, care va stimula refacerea bazei de impozitare şi va duce la creşterea încasărilor bugetare”, susţin reprezentanţii Spirits România, într-un comunicat transmis miercuri, 7 octombrie.

Datele oficiale ANAF confirmă un eşec al politicii de supra-impozitare

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), încasările din acciza pe băuturile spirtoase pentru perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026 s-au ridicat la 708,68 milioane de lei. Această cifră reprezintă o creştere de doar 1,3% comparativ cu cele 700,05 milioane de lei colectate în intervalul similar din 2024, deşi acciza a fost majorată cu un procent semnificativ de 27% în acest interval.

Evoluţia modestă a încasărilor evidenţiază faptul că ritmul de colectare nu a ţinut pasul cu creşterea fiscalităţii. Organizaţia explică faptul că, în condiţiile în care consumul s-ar fi menţinut la nivelul anterior, veniturile bugetare din primele şapte luni ale anului 2026 ar fi trebuit să depăşească 868 de milioane de lei.

Diferenţa dintre prognoza teoretică şi realitatea din teren arată o pierdere directă pentru bugetul public. Prăbuşirea volumelor de produse taxate şi migrarea rapidă a consumatorilor către piaţa paralelă au generat un deficit estimat la cel puţin 160 de milioane de lei (159,38 milioane lei) în primele şapte luni din 2026, raportat la potenţialul economic real al pieţei.

Cazul băuturilor spirtoase demonstrează aplicarea Curbei Laffer în economie

Reprezentanţii sectorului avertizează că efectele acestei politici fiscale depăşesc cadrul strict al veniturilor bugetare, având consecinţe directe asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei.

„Cazul de faţă reprezintă un exemplu de şcoală pentru Curba Laffer, potrivit căreia taxele crescute peste un anumit prag încetează să mai fie eficiente.

Când accizele devin exagerate, consumul nu dispare, ci doar migrează direct spre zona ilicită, generând o gaură masivă în încasările statului dar şi un pericol direct pentru sănătatea publică prin expunerea populaţiei la băuturi contrafacute”, a avertizat preşedintele Spirits România, Florin Rădulescu, în comunicatul citat.

Scăderea din a doua parte a anului prelungeşte o tendinţă negativă înregistrată încă din prima jumătate a anului 2026. În primul semestru, volumul pieţei legalizate scăzuse deja cu 23%, ceea ce înseamnă dispariţia a aproximativ 8,3 milioane de sticle de pe rafturile magazinelor din comerţul autorizat.

Istoricul deciziilor fiscale arată eficienţa reducerilor de acciză

Analiza istorică realizată de organizaţie arată că piaţa reacţionează constant la modificările de ritm fiscal. În anul 2014, o majorare cu 34% a accizei la băuturile spirtoase a provocat o scădere de 20% a consumului taxat, în timp ce încasările bugetare au înregistrat un avans modeste de doar 9%.

În sens contrar, decizia adoptată în anul 2016 de a reduce acciza cu 30% a produs efecte economice pozitive pe termen mediu şi lung. Măsura a condus la o diminuare cu 25% a pieţei nefiscalizate şi a determinat o dublare a veniturilor colectate la bugetul de stat în intervalul de şase ani care a urmat adoptării reformei.

În prezent, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte frecvenţa schimbărilor şi majorărilor de acciză aplicate băuturilor spirtoase, fapt ce creează dezechilibre majore în planificarea de afaceri.

„În ultimii 10 ani, în România au fost 7 majorări ale valorii accizei la băuturi spirtoase. În tot acest interval, în ţări precum Franţa, Belgia, Austria sau Germania nivelul accizelor a rămas constant. În Bulgaria a fost o singură modificare în tot acest interval.

Pentru ca acest sector să se dezvolte şi să permită companiilor să investească în dezvoltarea operaţiunilor, prima nevoie este aceea de predictibilitate fiscală, care, în România, lipseşte”, transmit reprezentanţii asociaţiei.

Vidul legislativ din Codul Fiscal creează incertitudine pentru anul 2027

Pe lângă problemele generate de scăderea pieţei, companiile din domeniu se confruntă cu neclarităţi juridice majore referitoare la regimul fiscal aplicabil începând cu data de 1 ianuarie 2027.

Conform Ordonanţei de Urgenţă 132/2024 şi Legii 141/2025, băuturile spirtoase au fost exceptate de la regula indexării automate cu rata inflaţiei, prevăzută de articolul 342 din Codul Fiscal. Nivelul fixat în Anexă a fost stabilit la 5.848,49 lei/hl alcool pur. Cu toate acestea, Anexa Codului Fiscal conţine reglementări explicite doar pentru anii 2025 şi 2026, fără să menţioneze vreo valoare directă pentru anul 2027.

Absenţa unei prevederi clare stârneşte îngrijorare în rândul producătorilor, într-un moment în care companiile îşi formulează bugetele şi strategiile financiare pentru anul viitor.

„Suntem într-o situaţie de vid legislativ, chiar dacă interpretarea juridică logică indică menţinerea plafonului din 2026 şi pentru anul următor în condiţiile în care nu există o altă reglementare. Riscul major pentru industrie nu este indexarea automată, ci posibilitatea ca Guvernul să adopte din nou, la final de an, o Ordonanţă de Urgenţă cu majorări neanunţate.

Aceasta ar fi lovitura finală dată unei industrii care este, de mai mulţi ani, suprataxată. De aceea, facem apel la Ministerul Finanţelor să iniţieze un dialog serios pe această temă”, a subliniat directorul executiv al Spirits România, Radu Moldovan Petruţ.

Producătorii înaintează soluţii şi propun o reformă substanţială a accizării

Pentru a stopa declinul sectorului, Spirits România solicită reducerea imediată a accizei şi eliminarea neclarităţilor din Anexa Codului Fiscal, subliniind consecinţele grave ale politicilor recente.

„Nivelul actual al accizei este mult prea ridicat, a fost un experiment eşuat care a crescut piaţa ilicită la peste 40% din consum”, a adăugat directorul executiv al Spirits Romania.

Asociaţia reaminteşte că a transmis Guvernului o propunere completă de reformă privind modul de calcul al accizei pentru băuturile alcoolice. Dacă va fi aprobată, această măsură ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 3,6 miliarde de lei până în anul 2030.

Planul urmăreşte diminuarea diferenţelor dintre categoriile de produse, corelarea taxării cu conţinutul real de alcool pur şi introducerea unui mecanism predictibil bazat pe indicele mediu al preţurilor de consum.

Industria spirtoaselor susţine mii de locuri de muncă şi are un aport masiv la PIB

Importanţa economică a acestui sector este evidenţiată de un studiu de piaţă realizat în anul 2024 de firma de consultanţă Roland Berger. Conform cercetării, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la Produsul Intern Brut (PIB) al României, un nivel comparabil cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt.

Din valoarea totală, 520 de milioane de euro reprezintă contribuţia directă a companiilor din producţie, distribuţie şi comerţ. Diferenţa este formată din efectul indirect asupra altor ramuri economice (247 milioane de euro) şi efectul indus (199 milioane de euro).

Totodată, domeniul asigură susţinerea pentru aproximativ 23.400 de locuri de muncă. Dintre acestea, 9.200 sunt poziţii directe în producţie şi vânzări, 9.800 sunt locuri de muncă indirecte în agricultură, logistică, marketing şi construcţii, iar 4.400 reprezintă locuri de muncă induse în sectoare conexe.