În anul 2008, Cornel Bârlea, un om de afaceri stabilit în Germania, s-a decis să deschidă o afacere în țara lui natală, România. Inspirat de fiicele lui, care au început să învețe limba engleză de la o vârstă foarte fragedă, în Germania, a cumpărat franciza pentru școala la care studiau acestea. Intuind potențialul din România, mai ales în condițiile în care nu există un business similar pe piață, a contactat sediul central și ulterior a deschis primul centru educațional. Așa a apărut prima master franciză Helen Doron din România, pe zona Transilvaniei, cu un prim centru educațional la Sibiu. La mai puţin de un an, Ștefania Filip a deschis a doua master franciză din România, pe zona de Sud-Est, cu un centru la Constanta și alte trei la București.
„Astăzi avem 21 de centre active, însă numărul lor va creşte foarte curând prin deschiderea unora noi, de îndată ce negocierile în curs vor fi finalizate. O franciză simplă, care acoperă o zonă de 50.000-100.000 de locuitori, presupune o investiţie iniţială de aproximativ 15.000 de euro“, spune Ştefania Filip. Ceea ce este unic la acest centru este că se adresează copiilor cu vârste între…
0 şi 18 ani, iar centrele nu duc lipsă de părinţi care vin împreună cu bebeluşii lor la lecţii de engleză.
Afacere insensibilă la criză

Anual, peste 4.000 de copii, majoritatea cu vârste foarte mici, urmează aceste cursuri. Popularitatea a generat bani câştigaţi în anii de şi după criză, când, spun mai toţi cei care şi-au deschis astfel de afaceri atunci, oamenii investesc mai mult în educaţia copiilor, dar şi în cea proprie. „Deşi am traversat o perioadă de criza financiară, acest segment nu a fost afectat, dimpotrivă, numărul cursanţilor noștri a crescut în mod constant, fapt ce ne-a determinat ca, în 2011, să deschidem cea de-a treia şcoală în Capitală“, spune Adriana Alionte, directoarea Shakespeare School.
Şcoala, pentru care 60% din câştigul anual de jumătate de milion de euro provine din taxele de la cursurile pentru copii, ţinteşte şi tinerii care au nevoie de engleză pentru a se angaja mai uşor. „Cunoaşterea limbii engleze este o condiţie esenţială pe piaţa muncii din România, dar şi peste hotare, iar cunoaşterea acesteia la un nivel avansat este un criteriu ce creşte considerabil şansele de angajare şi  promovare“, spune Adriana Alionte.
                                                   
Business „pe englezeşte“

Chiar şi odată angajaţi, importanţa limbii engleze este aceeaşi, poate chiar mai mare: miza devine păstrararea locului de muncă. „Fie în sistem corporate, fie în sistem deschis, solicitanţii vor să înveţe în special limbajul de afaceri, pentru a face faţă cu brio la serviciu. Cei mai mulţi dintre ei vor să înveţe să scrie corect un e-mail, un raport sau să comunice cu partenerii de afaceri“, spune Aura Ipate, directoarea Centrului de Limbi Străine  A_BEST, care are 1.500 de
cursanţi anual. Aceştia sunt mai ales corporatişti care lucrează în Capitală, cu vârste cuprinde între 25 şi 40 de ani, care plătesc între 800 şi 1.500 de euro pe un modul standard de engleză de afaceri. „Mai ales, odată
ieşite din criză, companiile au început din nou să colaboreze cu parteneri
străini“, spune Ipate.
Toţi antreprenorii în educaţie se aşteaptă la o adevărată explozie a numărului de cursanţi pe viitor, mai ales pe zona de examene folosite de adulţi pentru a aplica la o poziţie în afara ţării. Cred că optimismul le este justificat în contextul deschiderii pieţelor de muncă, în special a celei din Marea Britanie.

Meditaţiile, mai scumpe

– 90 euro costă, în medie, să faci meditaţii la limba engleză timp de o lună cu profesor, acasă;
– 60 euro  pe lună costă, în medie, un modul de opt cursuri de circa o oră fiecare, pentru copii;
– 500 euro costă în medie cursurile de pregătire anuale pentru examene Cambridge, IELTS sau TOEFL;
-1.000 euro  poate ajunge să coste un modul anual de engleză pentru afaceri.

48% dintre români susţin că vorbesc cel putin o limbă străină, pe primul loc aflându-se, detaşat, limba engleză


Te-ar putea interesa și: