Armata a pus carul înaintea boilor şi a trecut la recrutarea voluntarilor în absenţa unui cadru legal bine conturat. Poate pentru că a simţit un gol ca urmare a încetării în luna octombrie a operaţiunilor de încorporare a recruţilor pentru militarii în termen, ultima etapă înainte de suspendare, începând de la
1 ianuarie, a executării serviciului obligatoriu.

Astfel că Legea nr.384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari vine tocmai la timp pentru a face puţină lumină în povestea cu profesionalizarea armatei. Nu foarte multă totuşi, dat fiind că legea în cauză face trimitere la norme ce ar trebui să apară în perioada imediat următoare.
Cu alte cuvinte, despre cei care semnează acum contractul de angajare cu unităţile militare nu s-ar putea spune că o fac în deplină cunoştinţă de cauză. O serie de drepturi şi obligaţii ale acestora se vor clarifica ceva mai încolo, după ce Ministerul Apărării va reuşi să scoată la iveală actele normative pentru aplicarea şi executarea legii mai sus menţionate.
Dincolo de asta, ceea ce merită observat este faptul că activitatea soldaţilor şi gradaţilor voluntari este guvernată atât de legile „civile“, cât şi de cele militare. Spre exemplu, drepturile de asigurări sociale, inclusiv pensiile, sunt acordate în baza prevederilor legale privind sistemele publice de asigurări sociale. Cu toate acestea, încadrarea în condiţiile de muncă se face conform legislaţiei aplicabile cadrelor militare în activitate.
Deşi contractele sunt încheiate pe perioadă determinată (primul contract fiind pe patru ani, după care următoarele pot fi încheiate succesiv cu durate de la doi la trei ani fiecare), practic, o persoană poate fi o viaţă întreagă soldat sau gradat militar. Mai exact, până la atingerea vârstei limită de 40 de ani (în condiţii care vor fi stabilite prin ordin al ministrului apărării). După această vârstă, soldatul sau gradatul voluntar este trecut în rezervă şi beneficiază de o serie de facilităţi care să-l ajute să rămână activ profesional. Pe de o parte, beneficiază de măsuri de reconversie profesională, în condiţiile stabilite pentru cadrele militare în activitate.
Pe de altă parte, angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată soldaţi sau gradaţi voluntari trecuţi în rezervă primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe ţară în vigoare şi contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj datorată de angajator, aferentă acestuia, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin trei ani. Această măsură de protecţie este asemănătoare celor prevăzute de Legea nr. 76/2002 pentru şomerii peste 45 de ani şi tinerii absolvenţi.
O altă categorie de persoane care beneficiază de aceste facilităţi sunt soldaţii şi gradaţii voluntari scoşi din evidenţele militare, cu excepţia celor ale căror contracte se reziliază în urma demisiei sau pentru motive imputabile acestora.
Legea nr. 384/2006 mai face referire la o altă categorie de voluntari şi anume soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari. Aceştia sunt, conform art. 51(1) din lege: „cetăţeni români care consimt, pe baza unui contract încheiat cu unităţile militare, pe durată determinată, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, să îndeplinească funcţii militare în structurile forţelor destinate apărării.“
Despre ei nu se pot spune foarte multe până la apariţia ordinelor la care legea face trimitere. Nu putem spune nici măcar care este limita de vârstă până la care aceştia pot încheia contracte. Ceea ce legea spune este doar că primul contract se va încheia pe cinci ani, următoarele (în cazul în care se vor încheia), fiind cu durate cuprinse între doi şi trei ani.

Cine ajunge soldat

Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari pot fi:
• Cetăţeni români care au îndeplinit serviciul militar activ şi întrunesc condiţiile menţinerii în evidenţele militare; • Soldaţi şi gradaţi voluntari trecuţi în rezervă;
• Cetăţeni români care nu au îndeplinit serviciul militar activ, dar consimt să devină rezervişti voluntari.

Ce primesc rezerviştii

Pentru perioadele în care execută instruirea şi pe durata participării la pregătire ori la misiuni în unităţile în ale căror planuri sunt încadraţi, beneficiază de următoarele drepturi şi facilităţi:

• Drepturi băneşti, de echipare şi de hrană, similare cu cele ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari în activitate;
• Primă de fidelitate egală cu solda lunară corespunzătoare funcţiei şi gradului soldaţilor şi gradaţilor voluntari în activitate, acordată o singură dată la semnarea fiecărui contract încheiat;
• Măsuri de protecţie socială, asistenţă medicală şi medicamente, potrivit normelor stabilite pentru personalul militar în activitate şi familiile acestora, în cazul suspendării raportului de muncă sau de serviciu;
• Bilete de odihnă, tratament şi recuperare după participarea la misiuni militare;
• Pensii şi despăgubiri, în caz de invaliditate sau deces, ca urmare a unor evenimente produse în timpul şi din cauza activităţii militare, în condiţiile prevăzute de lege pentru soldaţii şi gradaţii voluntari în activitate;
• Recompense prevăzute de regulamentele militare pentru personalul în activitate;
• Trimiterea la cursuri de specializare gratuit în funcţie de nevoile unităţilor militare;
• Plata cheltuielilor de deplasare pe timpul chemării de către unităţile militare;
• Selecţionarea, cu prioritate, în vederea pregătirii în sistemul soldaţilor şi gradaţilor voluntari în activitate şi a formării cadrelor militare în activitate ale armatei.

Pentru perioadele în care nu execută instruirea şi nu participă la misiuni
în unităţile în ale căror planuri sunt încadraţi, rezerviştii beneficiază de o indemnizaţie lunară egală cu 10% din solda lunară corespunzătoare funcţiei menţionate în contract şi gradului pe care îl au.

Angajatorii primesc la rândul câte ceva pentru perioadele în care rezerviştii au contractul de muncă suspendat ca urmare a îndeplinirii îndatoririlor militare care presupun absenţa de la locul de muncă. Astfel, pentru fiecare angajat chemat la instruire sau concentrare, angajatorul primeşte, după caz, comensaţii pentru costuri generate de înlocuirea angajatului şi pentru costuri generate de recalificarea personalului.