Societatea Feroviară de Turism a intrat în faliment
Tribunalul București, Secţia a-VII-a Civilă, s-a pronunțat ieri cu privire la falimentul Societății Feroviară de Turism. În textul soluției aflat pe site-ul Tribunalului București se arată că instanța „dispune intrarea în faliment prin procedura generală a debitoarei Societatea Feroviară de Turism „S.F.T.-C.F.R.” SA.”
În urmă cu peste zece ani, o mare parte din patrimoniul căii ferate – hoteluri, vile, centre de agrement şi terenuri – a fost scos de la CFR SA şi dat în proprietate Societăţii Feroviare de Turism (SFT) pentru activităţi de turism, alimentaţie publică şi sport. Bunurile aveau, pe lângă importanţa istorică, şi o valoare de piaţă de zeci de milioane de euro.
La începutul anului 2013, SFT a intrat în insolvenţă. Asta în condiţiile în care turismul românesc înregistrează creşteri după creşteri.
Scurtă istorie a eşecului
În urmă cu mai bine de nouă ani, Ministerul Transporturilor ceda Hotelul Astoria, o emblemă a arhitecturii interbelice româneşti, pentru acoperi o datorie de numai 17.000 euro. Cu aceşti bani, puteai cumpăra o garsonieră în cartierele mai sărace ale Bucureştiului. După această „vânzare“, cel mai valoros activ aflat în patrimoniul SFT a rămas complexul turistic Astoria Snagov. Este vorba despre un spaţiu de agrement care se întinde pe 22 de hectare, cu ieşire la Lacul Snagov. Spaţiile de cazare sunt uşor de folosit chiar şi pentru conferinţe internaţionale, deoarece există legătură rutieră şi feroviară cu centrul Capitalei. În prezent, această proprietate s-ar putea tranzacţiona, conform experţilor imobiliari, cu peste 30-40 milioane euro. Printre alte active valoroase se află căminul Grant, hotelul Decebal-Eforie Nord, vila Astoria-Sinaia, hotel Bucovina-Vatra Dornei şi trenurile de epocă. Mai mult, în Gara de Nord şi în toată ţara, Societatea Feroviară de Turism are clădiri şi spaţii închiriate pe sume modice.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





