UPDATE 11.00: Curtea Europeană de Justiție a decis că Uber este o companie de transport și că trebuie să se supună reglementărilor. Însă nicăieri în decizia Curții de JUstiție nu se menționează că ar fi un serviciu alternativ de taxi. Reprezentanții UBER România au declarat că în țările deja reglementate sau în curs de reglementare nu se aplică aceasta decizie. Și în România este în curs de elaborare o legislație, deci, putem înțelege că nici în țara noastră nu se aplică.  „În majoritatea țărilor UE în care operăm sub legea transportului sau suntem în curs de reglementare, această hotărâre nu afectează mersul lucrurilor. Totuși, în continuare, milioane de europeni sunt împiedicați să folosească aplicații similare cu ale noastre. Așa cum a declarat noul nostru CEO, Dara, este necesar ca serviciile de tip Uber să fie reglementate, astfel vom continua dialogul cu autoritățile din Europa. Aceasta este abordarea noastră pentru a ne asigura că oricine poate comanda o cursă sigură la apăsarea unui buton”, a declarat purtătorul de cuvânt Uber.

În decizia sa, CJUE a subliniat că un serviciu al cărui scop este „să conecteze, prin intermediul unei aplicaţii smartphone şi pentru remunerare, şoferi non-profesionişti utilizând propriul lor vehicul şi persoane care vor să facă călătorii trebuie clasificat ca un serviciu în domeniul transportului în legislaţia UE”. În plus, CJUE a precizat că, „în conformitate cu legislaţia actuală, este la latitudinea statelor membre să reglementeze condiţiile în conformitate cu care astfel de servicii vor fi oferite” .

Înainte de anunţarea verdictului, Uber s-a declarat încrezător că acesta nu va avea impact asupra modului în care firma operează în Europa. „Orice decizie nu va modifica faptul că în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană operăm deja în conformitate cu legislaţia din domeniul transportului”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

În România, Uber este prezent de trei ani şi are peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, marţi, un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulamentului de taximetrie.

 

ora 09.30- Zi decisivă

Compania UBER a declarat în mai multe rânduri, chiar și prin reprezentanții din România, că este o companie de tehnologie și inovație care face legătura dintre pasager și șofer. Acesta este și argumentul principal susținut în fața tribunalului Curții Europene. „Decizia Curţii Europene de Justiţie va promova digitalizarea pieţei unice sau va duce la fragmentarea pieţei pentru cei care inovează în domeniul online”, a declarat Jakob Kucharczyk, membru al Asociaţiei Industriei de Calculatoare şi Comunicaţii, care este purtător de cuvânt al companiilor precum Uber, Amazon sau Google. 

Uber, care în ultima perioadă a intrat în conflict cu autorităţile din mai multe state europene, a susţinut în faţa CJUE că se consideră, înainte de toate, drept un serviciu digital care joacă un rol de intermediar între particulari şi şoferi. Cu toate acestea, argumentaţia Uber nu a convins avocatul general al CJUE, Maciej Szpunar. Acesta din urmă a estimat în luna mai că „platforma electronică Uber, chiar dacă este un concept inovator, ţine, în principal, de domeniul transportului şi în consecinţă trebuie să deţină licenţele şi acordurile cerute de dreptul naţional”.

Însă concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru CJUE, chiar dacă, în majoritatea cazurilor, judecătorii CJUE tind să urmeze opiniile avocatului general.

Un judecător spaniol este cel care a cerut avizul CJUE, după ce în 2014 a fost solicitat de o asociaţie profesională a şoferilor de taxi din Barcelona, care se considera victimă a concurenţei neloiale din partea Uber. Asociaţia Elite Taxis susţinea că şoferii Uber, care pot transporta persoane în propriile vehicule de pasageri contra remuneraţie, trebuie să deţină licenţe la fel ca şi serviciile de taxi din Barcelona. Pe de altă parte, Uber susţine că trebuie să respecte în principal regulile privind libera prestare de servicii legate de noile tehnologii ale informaţiei.

Pentru Uber, indiferent care va fi decizia de miercuri a CJUE, aceasta „nu va schimba faptul că în majoritatea ţărilor din UE în care operăm deja, respectăm reglementările în vigoare în domeniul transporturilor”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

În România, Uber este prezent de trei ani şi are peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, marţi, un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulamentului de taximetrie.Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, a declarat că susţine proiectul primarului general. „Uber poate să rămână în România, nu avem niciun fel de problemă, dar să se autorizeze conform legilor în vigoare. Nu e nimeni mai presus de lege”, a spus Ştefănescu.


Te-ar putea interesa și: